Se afișează postările cu eticheta DVB-T2. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta DVB-T2. Afișați toate postările
vineri, 15 iulie 2016

Televiziunea publică din Ungaria lansează al cincilea canal tv în HD: M5

Televiziunea publică din Ungaria lansează al cincilea canal tv în HD: M5

Din 1 august 2016, televiziunea publica din Ungaria va oferi un al cincilea canal tv necriptat în High Definition.

marți, 14 iunie 2016

CME: Televiziunea digitală terestră nu are niciun viitor

CME: Televiziunea digitală terestră nu are niciun viitor

Televiziunea digitala terestra nu are nici un viitor, iar guvernele nu ar trebui să investească în DVB-T2 în detrimentul altor platforme, crede Christophe Mainusch, Co-CEO al CME ( Central European Media Enterprises, compania care detine si Pro Tv ).

duminică, 5 iunie 2016

Noi emițătoare de televiziune digitală terestră în DVB-T2 operate de Radiocom ( Sibiu - Păltiniş, Braşov - Tâmpa, Vatra Dornei, Cozia, Văratec ) și teste multiplex regional privat în Buzău ( operat de TV Sat 2002 )

Noi emițătoare de televiziune digitală terestră în DVB-T2 operate de Radiocom ( Sibiu - Păltiniş, Braşov - Tâmpa, Vatra Dornei, Cozia, Văratec ) și teste multiplex regional privat în Buzău ( operat de TV Sat 2002 )

Acoperirea cu semnal tv digital terestru a ajuns la aproximativ 62% din populaţie şi la 58% din teritoriul Romaniei, dupa ce Radiocom a mai pus in funcţiune luna trecută alte emitatoare modernizate la standardul DVB-T2: Sibiu - Păltiniş pe canalul 37, Braşov - Tâmpa pe canalul 35, Vatra Dornei pe canalul 40, Cozia pe canalul 27 si Văratec pe canalul 32. Conform Radiocom, aceasta este o solutie tranzitorie, fiind utilizate emitatoare analogice modificate.

Sursa RADIOCOM -  Harta detaliată AICI
Din 17 iunie 2015 pana in prezent au mai fost puse in fuctiune emitatoare DVB-T2 la:

- Bucureşti - Herăstrău pe canalul 30
- Cluj - Feleac pe canalul 26
- Iaşi - Pietrăria pe canalul 25
- Timişoara - Urseni pe canalul 21
- Oradea pe canalul 44
- Craiova - Şimnic pe canalul 28
- Balota - Turnu Severin pe canalul 40
- Târgu Mureş pe canalul 25
- Arad - Şiria pe canalul 21
- Mogoşa - Baia Mare pen canalul 37
- Topolog pe canalul 35
- Bucegi - Coştila pe canalul 21
- Constanţa - Litoral pe canalul 30
- Comăneşti pe canalul 40
- Suceava pe canalul 38.

Prin aceste emitatoare sunt difuzate în standard DVB-T2 televiziunile TVR1, TVR2, TVR3 şi TVR HD, TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Târgu Mureş şi TVR Timişoara.

Harta actualizata detaliată cu acoperirea Radiocom poate sa fie consultată AICI.

De asemenea, societatea comerciala Tv Sat 2002 a inceput testele in DVB-T2 ( canalul 48 ) pentru un multiplex regional si Buzau si in zonele inconjuratoare, difuzand diverse canale comerciale, criptate sau la liber.



UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în România a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

miercuri, 23 martie 2016

Germania începe tranziția la televiziunea digitală terestră DVB-T2 HEVC

Germania începe tranziția la televiziunea digitală terestră DVB-T2 HEVC

Din 31 mai 2016, in Germania va incepe sa emită in DVB-T2 primul multiplex de televiziune digitală terestră care utilizează compresie video HEVC. Acest multiplex, care va fi receptionat pentru inceput in diverse zone urbane, va contine 4 televiziuni HD comerciale ( RTL HD, ProSieben HD, Sat.1 HD, VOX HD ) si 2 televiziuni publice ( Das Erste HD si ZDF HD ).

luni, 28 decembrie 2015

DVB-T2 în Republica Moldova: multiplexul național B

DVB-T2 în Republica Moldova: multiplexul național B

ÎS „Radiocomunicaţii” din Republica Moldova a comunicat oficial că a primit încă o licenţă de utilizare a frecvenţelor/canalelor radio în banda 470-694 MHz pentru televiziune digitala terestra cu acoperire naţională, multiplexul național B. ANRCETI a eliberat licenţa respectivă prin încredinţare directă, cu titlu gratuit, pe un termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acesteia. Transmisiile vor fi efectuate în DVB-T2.

vineri, 27 noiembrie 2015

Noi emițătoare au început emisia în DVB-T2: Oradea, Constanţa - Litoral, Suceava, Comăneşti, Craiova - Şimnic, Balota-Turnu Severin, Târgu Mureş, Arad - Şiria, Topolog și Mogoşa - Baia Mare

Noi emițătoare au început emisia în DVB-T2: Oradea, Constanţa - Litoral, Suceava, Comăneşti, Craiova - Şimnic, Balota-Turnu Severin, Târgu Mureş, Arad - Şiria, Topolog și Mogoşa - Baia Mare

Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (RADIOCOM) a comunicat că a pus în funcţiune emiţătoarele DVB-T2 din amplasamentele Oradea (în canalul 44), Constanţa - Litoral (în canalul 30), Suceava (în canalul 38) si Comăneşti (în canalul 40).

marți, 13 octombrie 2015

IDF 2015: Noutăți despre televiziunea digitală terestră în România

IDF 2015: Noutăți despre televiziunea digitală terestră în România

Astăzi a avut loc la București a șasea ediție a International Digital Forum. Unul dintre subiectele dezbătute a fost tranziția la televiziunea digitală terestră în România. În continuare vom puncta informatiile cele mai interesante despre acest subiect.

1. Deocamdată prin multiplexurile de televiziune digitală terestră nu pot să fie retransmise televiziuni internaționale care nu au licența de emisie obținută în România, conform unor prevederi legislative ce ar trebui schimbate. Laura Georgescu, președinte CNA, a declarat că susține o astfel de inițiativă, mai ales din perspectiva schimbării principiului țării de origine cu cel al țării de destinație: "Vestea bună este că se schimbă Directiva și deci probabil se va îmbunătăți și reglajul de publicitate pe care o împart televiziunile licențiate în România și cele care vin în țara noastră doar pentru a fi retransmise, dar sunt licențiate in alte state".



2. A fost pus în funcțiune emițătorul DVB-T2 de la Coștila, pe canalul 21, începând cu data de 12 octombrie 2015. După începerea perioadei de testare şi instalarea echipamentelor noi, emiţătorul va emite în canalul 22.  Prin intrarea în emisie a acestui emiţător acoperirea estimată a populaţiei în recepţie fixă va fi de aproximativ 38%. Creşterea estimată a acoperirii pentru recepţia portabilă este de aproximativ 2%.


Eugen Brad, director general al Radiocom

Pe 17 iunie 2015 a început transmisia DVB-T2 în Bucureşti, în regim de testare, cu emiţătorul din amplasamentul Herăstrău, în canalul 30. Pe 18 iunie 2015 a început  transmisia DVB-T2 în regim de testare, în amplasamentele Cluj-Feleac - canal 26 şi Iaşi – Pietrăria- canal 25. După perioada de testare emiţătorul Iaşi- Pietrăria va emite în canalul 43. Pe 24 iunie 2015, în zona Timişoara a inceput să transmită emiţătorul din amplasamentul Urseni - canalul 21.

Se asigură o acoperire estimată de aproximativ 24% din populaţie în recepţie fixă. Recepţia portabilă în afara clădirilor este estimată pentru aproximativ   14%  din populaţie şi este în principal concentrată în zonele din vecinatatea emiţătoarelor. Pachetul de programe transmis pe MUX 1 conţine: TVR 1, TVR 2, TVR 3 şi TVR HD. Se preconizează şi transmiterea programelor TVR regionale conform acordului Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru perioada de transmisie experimentală.

Eugen Brad, director general al Radiocom, a precizat că de fapt nu este o perioadă de tranziție, ci una tranzitorie spre televiziunea digitală terestră, prin care anumite emițătoare din rețeaua veche a TVR2 vor fi upgradate: "Emițătoarele din București, Cluj, Iași și Timișoară acoperă aproximativ 24% din populație. Cu emițătorul de la Coștila, a mai crescut cu aproximativ 20% acoperirea cu semnal a populației. Repet, este o soluție tranzitorie, din cauză că suntem într-un semi blocaj cu licitația pentru echipamente. Există doi operatori care au depus oferte, apoi termenul limită a fost prelungit, am declarat un câștigator, celălalt participant a contestat la CNSC ( Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor ), care a respins contestația. Acum este la Curtea de Apel, vedem când se va soluționa. Nu am un termen pentru soluționare, poate să fie o lună sau poate un an. Insă, prin soluția tranzitorie, pe 31 decembrie vom avea 50% din populație acoperită cu semnal tv digital terestru. Este păcat că România a ajuns in situația de a nu avea televiziune digitală terestră, cam toată Europa are. Cu siguranță vom implemneta și MUX 2 si MUX 4, dar conform licențelor, acestea trebuie să intre în functiune în 2017, in luna mai. Pentru MUX 1, in 31 decembrie 2016 trebuie sa avem 90% acoperire cu semnal a populatiei și 80% din teritoriu. Acum există zone unde canalele TVR nu se mai văd deloc prin transmisie terestră. In VHF, TVR se receptionează în analogic doar de către aproximativ 75% din populație."

Fiecare dintre reţelele corespunzătoare MUX2 şi MUX4 vor trebui să fie în funcţiune cu un număr de cel puţin 36 emiţătoare, instalate câte unul în fiecare zonă de alocare definită conform licenţei, până în data de 1 mai 2017.

La data de 17 iunie 2015, când licenţele de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru de televiziune au intrat în vigoare, RADIOCOM nu încheiase procedura de achiziţie a echipamentelor. În această situaţie RADIOCOM a dezvoltat o soluţie “in house” prin integrarea unor excitatoare/modulatoare DVB-T2 în circuitul excitator-amplificator de putere al emițătoarelor analogice existente (R&S şi Harris).

In imaginea următoare se poate studia acoperirea actuală cu semnal de televiziune digitala terestră. Hărți mai detaliate cu acoperirea DVB-T2 actuală găsiți pe websiteul tvdigitala.ro.


RADIOCOM împreună cu Societatea Română de Televiziune şi-au propus ca până la sfârşitul anului să pună în funcţiune alte şase emiţătoare analogice modificate pentru standardul DVB-T2 în amplasamentele Constanţa, Oradea, Suceava, Comăneşti, Târgu Mureş, Craiova.  Prin punerea în funcţiune a acestor emiţătoare se va realiza o acoperire estimată cu transmisii digitale în standard DVB-T2 de peste 50% din populaţie pentru recepţie fixă şi aproximativ 20% pentru recepţie portabilă în exteriorul clădirilor. Mai jos este prezentata acoperirea ce va exista în 31 decembrie 2015.


Pentru reţeaua MUX1, vor fi puse în funcţiune un număr de 118 echipamente de emisie DVB-T2 noi prin intermediul cărora, până la 31 decembrie 2016 se va realiza ţinta de acoperire în recepţie fixă, de 90% din populaţie şi 80% din teritoriu naţional.


Doina Micu, director executiv tehnic al Radiocom, a completat: "Harta, așa cum a fost proiectată, este predicția pesimistă, in realitate sperăm să fie ceva mai bine, dar nu cu foarte mult mai bine. Nu putem compara 100 de amplasamente digitale cu 600, câte au fost pentru televiziunea analogică, pentru TVR1. Pe de altă parte, proiectul pentru acoperirea cu televiziune analogică in proportie de 99% a durat peste 20 de ani. Pentru ce este peste 90% acoperire, ca să ajungem de exemplu la 95% , aproape se dublează investitia făcută pentru 90%, apoi pentru fiecare procent de populatie acoperit cu semnal, costurile de implementare cresc progesiv. Este evident că nu vom putea atinge o acoperire cu semnal de 100%, nu a existat o astfel de acoperire nici analogică, pentru că sunt zone cu munti si trecători, mai ales in Carpații de Curbură, unde există localitati extrem de izolate si cu acces extrem de dificil, ce vor rămâne tributare receptiei prin satelit sau unde vor construi piloni de 10-15 metri, cu amplificatoare."


3. Detinatorii de licențe regionale DVB-T2 ar putea să înceapă emisia, dar întârzie procesul din cauză că doresc o pozitionare a emițătorului în aproximativ aceeași locație cu cele dedicate multiplexurilor naționale, pentru ca telespectatorul să nu fie nevoit să amplaseze mai multe antene cu orientări diferite.

Dumitru Mihali, director general al Perfect Broadcast

Dumitru Mihali, director general al Perfect Broadcast, a precizat: "Societatea care deține cele mai multe licențe este 2K Telecom. Dar toți suntem pregătiți pentru a emite in digital, unii avem aplasamente și sisteme radiante. Noi depindem de SNR. Dacă eu mâine pot schimba un amplasament când vreau, nu același lucru il va putea face și SNR. Important este ca utilizatorul final șă aibă o antenă indreptată spre aceeași directie. Dacă nu avem același amplasament sau unul apropiat pentru multiplexul regional, este o problemă. În plus, mai e problema: televiziunile care vor să vină pe un multiplex regional sau național, trebuie să dețină licență audiovizuală eliberată de CNA. Sunt sigur că niciodata CNN, BBC sau Euronews nu vor veni să se licențieze la CNA-ul românesc."

Radiocom a mai precizat că pentru anul 2016 își propune să finalizeze implementarea reţelei MUX1 şi să demareze implementarea reţelelor MUX2 şi MUX4

4. Au existat și unii operatori care nu știau că au fost scoase la concurs licențe digitale terestre sau acestia nu au avut interes pentru televiziunea digitala terestră, a precizat Bogdan Iana, director executiv ANCOM:

Bogdan Iana, director executiv ANCOM

 "Există zone cu potențial interes. Intentia noastra este să continuăm cu o nouă licitație. Pâna la sfârșitul acestui an vom consulta un nou caiet de sarcini. Taxele de licență nu vor fi modificate. Am adus modificări, îl vom consulta public, iar la începutul anului viitor vom organiza o nouă licitație pentru 2 multiplexuri naționale, 27 regionale și 18 locale. Probabil multiplexul din VHF nu va avea succes, se pare că nu a avut nici în Europa, cu exceptia câtorva țări nordice. Este totuși a bandă foarte valoroasă, va fi probabil utilizată pentru alt tip de aplicații. Propagarea este forte bună, dar are un succes comercial restrâns, poate și din cauză că necesită și antene de dimensiuni mai mari, dacă recepția nu este realizată cu antenă de cameră."




UPDATE 27 noiembrie 2015: 4 noi emițătoare au pornit emisia în DVB-T2: Oradea, Constanţa - Litoral, Suceava și Comăneşti. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 5 iunie 2016: Noi emițătoare de televiziune digitală terestră în DVB-T2 operate de Radiocom ( Sibiu - Păltiniş, Braşov - Tâmpa, Vatra Dornei, Cozia, Văratec ) și teste multiplex regional privat în Buzău ( operat de TV Sat 2002 ). Detalii găsiti AICI.

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în Romnia a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

UPDATE 18 octombrie 2016: 5 noi emițătoare în DVB-T2: Bârlad, Harghita, Mangalia, Medgidia și Șinteu. Noua hartă, cu acoperirea cu semnal valabilă pentru luna octombrie 2016, o găsiți AICI.

joi, 30 iulie 2015

Primii câștigători ai licitației pentru rețeaua națională DVB-T2 din România

Primii câștigători ai licitației pentru rețeaua națională DVB-T2 din România

Primii câștigători ai licitației pentru rețeaua natională de televiziune digitala terestra in Romania ( nr: MUX 1 ) sunt Frontal Communication, Imagine Communications, Ericsson Romania si RomTek, anunță Hotnews. Respectivul multiplex DVB-T2, pentru care a fost lansata licitatia de 115,6 milioane lei, ar trebui sa aiba capacitatea de a transmite 16 programe in format SD sau o combinatie de programe SD / HD, potrivit documentatiei de atribuire.


Licitatia pentru reteaua nationala de televiziune digitala terestra a fost impartita in doua parti. Primul contract, care are o valoare estimata fara TVA de peste 101,5 milioane lei, presupune achizitia de echipamente, servicii si lucrari conexe, iar al doilea contract, care este impartit in 4 loturi, are o valoare totala estimata, fara TVA, de peste 14,05 milioane lei si presupune presupune reconfigurarea si extinderea functionala a Headend-ului DVB-T Herastrau pentru un MUX DVB-T2 cu 16 programe SD, EPG, insertie date, sistem management pentru includere emitatoare site, inclusiv verificare conditie SFN, etc., dar si sistem billing pentru producatori content, inclus in sistemul de management al Headend-ului.

Emisia va fi in standardul DVB-T2, deci sunt necesare dispozitive de receptie ( televizoare sau receivere ) cu tuner DVB-T2. Televizoarele sau receptoarele care nu au tuner DVB-T2 (desi au de exemplu DVB-T) nu vor receptiona direct aceste transmisii. SNR efectueaza deja teste DVB-T2 in Bucuresti, Timisoara, Cluj si Iasi, difuzand canale ale televiziunii publice, mai precizeaza sursa citată.

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în România a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

joi, 18 iunie 2015

Implementare DVB-T2: Mux 1 - maxim până la 31 decembrie 2016; MUX2 şi MUX4 - până la 17 mai 2017

Implementare DVB-T2: Mux 1 - maxim până la 31 decembrie 2016; MUX2 şi MUX4 - până la 17 mai 2017

În contextul trecerii la sistemul de emisie digitală terestră a programelor de televiziune, începând din 17 iunie 2015 – dată la care emisiile de televiziune analogică terestră în UHF vor înceta, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A. (RADIOCOM), sub coordonarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, şi împreună cu Societatea Română de Televiziune, a anuntat intr-un comunicat de presă că va derula o etapă premergătoare trecerii la emisia digitală terestră, prin implementarea unei soluţii de tranziţie a transmisiilor în format DVB-T2, cu acoperire în municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. în această fază, RADIOCOM va folosi o parte dintre echipamentele care au transmis în banda UHF (postul TVR 2). în prezent, se află în derulare licitaţia pentru achiziţionarea unor echipamente noi.


În paralel, conform O.U.G. publicată în Monitorul Oficial (Partea I, Nr. 423/15.VI.2015), RADIOCOM va continua, cu caracter temporar, până la 31 decembrie 2016, emisia pe cale terestră a postului public de televiziune - TVR1 în format analogic, în banda de frecvenţă VHF, pentru a menţine continuitatea informării întregii populaţii a României.

Proiectul de implementare a televiziunii digitale terestre în România, realizat de RADIOCOM, în urma adjudecării a 3 licenţe naţionale în banda UHF, este planificat a se desfăşura astfel:

- Pentru MUX1, realizarea unei reţele naţionale cu o acoperire de minim 90% din populaţie, cu emiţătoarele instalate, până la data de 31 decembrie 2016. Pachetul de programe transmis pe MUX1, în format DVB-T2, va fi "free to air" şi va conţine programe publice şi comerciale. Această fază a proiectului va demara, în data de 17 iunie 2015, cu o etapă premergătoare.
- Pentru MUX2 şi MUX4, se vor realiza două reţele naţionale până la data de 17 mai 2017, prin intermediul cărora se pot transmite programe comerciale de televiziune.

MUX 1

Etapa premergătoare MUX1

În prima fază, în Etapa "TEST", se vor testa:
- modul în care emiţătoarele analogice existente pot fi upgradate pentru emisia DVB-T2;
- calitatea semnalului transmis de emiţătoarele upgradate;
- parametrii de emisie ai emiţătoarelor upgradate;
- disponibilitatea şi capabilitatea liniilor de transport a modulaţiei;
- zonele de serviciu realizate, utilizând schema de modulaţie adoptată;
- echipamente de recepţie DVB-T2 care pot fi utilizate de populaţie.

Pachetul de programe transmis, "free to air", în format DVB-T2, va ajunge la populaţie cu o calitate superioară faţă de transmisia analogică şi va putea fi recepţionat, astfel:
- Direct cu televizorul, dacă are tuner DVB-T2 încorporat, şi antenă exterioară cu câștig de minim 10 dB, bine degajată, orientată spre emiţător şi prevăzută cu un cablu coaxial de bună calitate, cu pierderi cât mai mici;
- Prin intermediul unui receptor extern digital DVB-T2 (set top box) conectat la televizorul clasic şi antenă exterioară cu caracteristicile de mai sus. Conectarea acestuia la televizor se va face prin intermediul ieşirilor analogice (RCA, SCART) sau digitale (HDMI).

Etapa propriu-zisă MUX1 este preconizată să înceapă în trimestrul al IV-lea 2015. Realizarea reţelei se va face cu echipamente de emisie noi.

Din acest moment, va începe Etapa "START PROIECT" prin implementarea reţelei MUX1 în 118 amplasamente, de mică şi mare putere, care vor deservi cu programe "free to air" cel puţin 90% din populaţie până la data de 31 decembrie 2016. Pachetul de programe va conţine 14-16 programe în format SD sau combinaţii SD/ HD.

Modul de funcţionare al emiţătoarelor va fi în reţele SFN (prin utilizarea unui singur canal în fiecare zonă de alocare; o alocare este echivalentă cu aproximativ suprafaţa unui judeţ - suprafaţa României a fost împărţită în 36 de alocări).

Etapa MUX 2 şi MUX 4 este preconizată să înceapă în anul 2016 şi va consta în implementarea celor două reţele.

Etapa EXPERIENŢĂ. Pe baza experienţei acumulate în etapa premergătoare, de teste, se va adopta cea mai bună soluţie tehnico-economică de implementare. Răspunsul reţelei MUX1 la parametri proiectaţi va determina o mai bună definire a celor două reţele. Etapa are drept scop instalarea a cel puţin 36 de emiţătoare/ multiplex până la data de 17 mai 2017, adică a cel puţin unui emiţător/ multiplex/ alocare.

Mai jos se pot studia imaginile oficiale oferite de Radiocom, cuprinzând primii 5 pași ( vor mai exista cu siguranță înca 1-3 pași, incă neadaugati in prezentare), prin care se va realiza acoperirea cu semnal DVB-T2 a 90% din populație, asigurat prin Multiplexul gratuit 1 ( MUX 1 ).







UPDATE 27 noiembrie 2015: 4 noi emițătoare au pornit emisia în DVB-T2: Oradea, Constanţa - Litoral, Suceava și Comăneşti. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 5 iunie 2016: Noi emițătoare de televiziune digitală terestră în DVB-T2 operate de Radiocom ( Sibiu - Păltiniş, Braşov - Tâmpa, Vatra Dornei, Cozia, Văratec ) și teste multiplex regional privat în Buzău ( operat de TV Sat 2002 ). Detalii găsiti AICI.

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în România a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

UPDATE 11 noiembrie 2016: A fost publicată harta cu emițătoarele și canalele de emisie în DVB-T2 pentru luna noiembrie 2016. Detalii găsiti AICI.

Asociația pentru Comunicații Digitale şi Grayling România lansează portalul tvdigitala.ro

Asociația pentru Comunicații Digitale şi Grayling România lansează portalul tvdigitala.ro

Asociația pentru Comunicații Digitale (ACD), cu sprijinul companiei de consultanță în business și comunicare Grayling România, anunță lansarea tvdigitala.ro, o sursa completă de informații referitoare la televiziunea digitală în Romania. Portalul va fi principala sursă de informaţii la zi despre procesul de tranziție la televiziunea digitală terestră în România, dar și despre evoluția televiziunii digitale indiferent de platforma de transmisie, precizează ACD si Grayling într-un comunicat remis către HD Satelit.


“Portalul tvdigitala.ro adună absolut toate informațiile relevante referitoare la trecerea la televiziunea digitală terestră. Dar nu numai atât: vrem ca acesta să fie punctul de pornire în informare al tuturor telespectatorilor afectați de acest pas tehnologic. Televiziunea digitală este o oportunitate pentru companiile din industrie și un beneficiu pentru consumatori, pentru că oferă posibilitatea dezvoltării unor noi servicii, care vor schimba complet modul în care privim televiziunea,” a declarat Mihai Constantin, Președintele ACD. „Mă bucur să-i avem parteneri în acest proiect pe prietenii de la Grayling, probabil cei mai buni experți în promovarea tehnologiilor digitale,”a adăugat Constantin.
Portalul are două mari secțiuni, una dedicată telespectatorilor – principalii beneficiari ai acestei transformări a modului de recepție a programelor TV – iar cealaltă direct operatorilor și jucătorilor din industria de echipamente profesionale dedicate transmisiei și recepției TV.

Telespectatorii vor putea găsi pe www.tvdigitala.ro toate informațiile referitoare tranziția de la analog la digital, de la descrierea procesului și a echipamentelor necesare, până la oferta de programe disponibile în format digital. Portalul va oferi posibilitatea verificării disponibilităţii serviciului digital terestru la nivelul oricărui județ și localitate din țară, în funcție de dezvoltarea retelei digitale terestre, în conformitate cu strategia Guvernului României de implementare a televiziunii digitale terestre în teritoriu. De asemenea, portalul conține informații despre platformele alternative de recepție TV în format digital, de la tradiționalul cablu și transmisiunea prin intermediul satelitului, până la IPTV (Internet Protocol Television) și platforme de VoD (Video on Demand).
Tot în secțiunea dedicată telespectatorilor este prezent un index al celor mai importanți producători de televizoare care comercializează pe piața locală modele compatibile cu standardul digital terestru DVB-T2, implementat în România.

Secțiunea dedicată industriei conține date despre operatorii de cablu și satelit prezenți în România, informații actualizate despre licitațiile de atribuire a multiplexelor digitale terestre organizate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii precum și o secțiune referitoare la cadrul legislativ care reglementează acest sector economic. Trecerea la televiziunea digitală terestră va fi finalizata, la nivelul întregii ţări la 31 decembrie 2016, conform ultimelor reglementări legislative.


Despre Asociația pentru Comunicații Digitale

Înfiinţată în 2009, Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale este formată din radiodifuzori, operatori de satelit, lideri în domeniul internetului, companii de telecomunicaţii şi furnizori de tehnologie şi soluţii care îşi propun să dezbată şi să configureze agenda naţională privind televiziunea digitală prin conferinţe, seminarii şi expoziţii de nivel înalt. ACD este forumul care permite industriei de profil şi autorităţilor de reglementare să discute şi să facă schimb de idei în folosul economiei româneşti şi a consumatorilor români. Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm accesaţi www.acdro.ro


Despre Grayling

Grayling este una dintre cele mai mari agenții de consultanță în comunicare la nivel global, fondată în anul 1981 cu scopul de a furniza strategii de comunicare în Marketing Digital, Relații Publice, Relații Guvernamentale şi Relațiile cu Investitorii. Grayling are birouri în 57 de locaţii din 28 de ţări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia. Compania oferă servicii în sectoare precum Public & Guvernamental, Energie, Mediu & Durabilitate, Sănătate, Tehnologie, Consumer, Financiar, Transport & Logistică.

În România, Grayling este unul dintre liderii pieţei de consultanţă în business şi comunicare, oferind servicii integrate de relații guvernamentale, afaceri publice și relaţii publice unor corporații și organizații de renume pe plan internaţional și local din domenii precum servicii financiare, telecomunicaţii, industrie şi energie, consumer brands, sănătate.

Grayling este parte a grupului internaţional de consultanţă Huntsworth plc, (www.huntsworth.com). Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm accesaţi www.grayling.com


marți, 16 iunie 2015

Ultima zi de emisie terestră analogică în UIF în România: 16 iunie 2015. Prima zi cu emisie DVB-T2, în anumite zone: 17 iunie 2015

Ultima zi de emisie terestră analogică în UIF în România: 16 iunie 2015. Prima zi cu emisie DVB-T2, în anumite zone: 17 iunie 2015

16 iunie 2015 este ultima zi de emisie terestră analogică în UIF ( UHF) în țara noastră. Din 17 iunie 2015 si până cel mai tarziu pe 31 decembrie 2016 se va mai emite terestru analogic doar in banda FIF (VHF, ce nu beneficiaza de protectie radio ) si doar dacă nu vor există indicii legate de posibile interferente ale statiilor de radiocomunicatii, caz in care vor trebui sa se ia toate masurile necesare, inclusiv inchiderea statiei de emisie, pentru respectarea angajamentelor internationale la care Romania este parte.


Procesul de tranzitie la televiziunea digitala terestră a avut si are un parcurs extrem de anevoios in Romania.

Initial, startul introducerii televiziunii digitale terestre, noua platforma retransmisie a programelor tv si care trebuia sa fie urmata de incetarea emisiei televiziunii analogice terestre de la 1 ianuarie 2013 a fost intarziat, reprezentantii autoritatilor explicand in luna mai a anului 2011 că estimează că va dura "mai mult decat s-au asteptat" si că "doua proiecte de acte normative promovate in acest sens se afla tot in circuitul de avizare la ministere, iar aprobarea lor s-ar putea face intr-o saptamana, dar si in doua luni."

Ulterior, Consiliul Concurenţei a avizat favorabil, pe 2 iunie 2011, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii audiovizualului, care prevede ca Societatea Română de Televiziune (SRTv) să primească prin încredinţare directă unul dintre cele viitoare şase multiplexuri digitale terestre.

Comisia Europeană (CE) a declanşat procedura de infringement împotriva României şi a altor 19 state membre ale Uniunii Europene (UE) pentru întârzieri în implementarea legislaţiei europene în domeniul telecomunicaţiilor,dupa cum a anunţat in luna iunie 2011 Executivul european. CE a cerut oficial informaţii de la cele 20 de state UE, prin care si Romania, care nu anuntasera măsuri de implementare integrală în legislaţia naţională a noilor reglementări europene, până la termenul limită, cel de 25 mai 2011.

In luna iulie a aceluiasi an, pâna la demararea unor licitatii, SNR a anuntat că doreste sa aducă experimental televiziunea digitala terestra in 14 noi orase din Romania.

Pe 20 mai 2012, noul Guvern a promis masuri privind societatea informaţională, inclusiv televiziunea digitală, mai exact deblocarea licenţierii televiziunii digitale terestre si implementarea unui multiplex digital cu acoperire naţională pentru difuzarea programelor TV în format digital.

In timp ce Slovacia finalizase trecerea la televiziunea digitala terestra, cehii introduceau noi canale HD prin acelasi sistem, iar spaniolii si americanii efectuasera teste Ultra HD prin DVB-T2, românii beneficiau doar local de teste DVB-T prin diverse emitatoare de mica putere.

In timp ce la vecinii nostri din Ungaria, televiziunea digitala terestra, inclusiv cu plata, cunostea un real succces, jumatate din Ungaria fiind deja acoperita cu semnal digital terestru, în luna mai 2013, se propune in Romania un proiect de Hotarare de Guvern privind tranzitia de la televiziunea terestra analogica la cea digitala, care este aprobat ulterior, pe 19 iunie 2013. In timp ce la noi de abia se puneau deci bazele legislative, Polonia trece definitiv la televiziunea digitala terestra, urmata de la 1 noiembrie 2013 si de Ungaria.

În iunie 2014, ANCOM anunța că va organiza in aceeasi lună primele runde de licitaţie în vederea acordării celor cinci multiplexuri de televiziune digitală disponibile în România, in urma carora SNR a câștigat 3 multiplexuri de televiziune digitală terestră.

In septembrie 2014, autoritatile din Romania anunta ca până la finalul lunii noiembrie 2014 va fi organizata o nouă licitatie, in vederea acordării de licente de televiziune digitala terestra, urmata in decembrie 2014 de o alta licitație pentru realizarea și implementarea la cheie a 3 multiplexuri naționale, în vederea trecerii la televiziunea digitală terestră. In perioada urmatoare sunt adjudecate, prin mai multe licitatii, licențe locale si regionale de televiziune digitala terestra.

Observand modul lent in care se efectueaza tranzitia la televiziunea digitală terestra, CNA recomanda la sfarsitul lunii martie 2015 ca televiziunile care au doar licență analogică terestră să obțină licență prin cablu sau satelit, pentru a-si putea continua activitatea. Mai multe televiziuni urmeaza acest sfat si isi transforma licentele terestre in alt tip de licenta de emisie.

In luna iunie 2015, in timp ce Spania testeaza prima transmisie 4K Ultra HD la 100 fps prin DVB-T2, televiziunile din Romania care stiu ca încetează emisia analogică terestră urmeaza instruciunile CNA, prin care informeza publicul despre modalitati alternative de receptie.

Ajungem si la luna iunie 2015: germanii anunta ca vor beneficia de televiziune digitală terestră cu standard DVB-T2 HD, utilizând codec HEVC, iar romanii afla ca de fapt emisia tv analogică terestră poate continua în țara noastră, insa doar in FIF, până la Revelionul 2017, pentru posturi publice si private de televiziune, pe baza unui acord tehnic oferit de ANCOM.

Si iata-ne in prezent: 16 iunie 2015 este ultima zi de emisie in UIF a televiziunii analogice terestre.


Din 17 iunie 2015, tranzitia de la televiziunea terestra analogica la cea digitala si de la 6 multiplexuri nationale initale la cele 3 adjudecate până acum va continua.


Va invităm să postati comentarii la acest articol, cu informatii despre zone, emitatoare si canale pe care a incetat emisia analogica terestra incepând cu 17 iunie 2015 si, in cazul că a inceput emisia digitala terestra in DVB-T2, sa precizati aceste zone geografice si canalele de emisie, fiindca vor fi cu siguranta informatii utile pentru alti membri ai comunitatii.


UPDATE 17 iunie 2015: Mai jos gasiti o animație cu primele 3 etape ale implementarii Mux 1 DVB-T2 in tara noastra, conform informatiilor de interes public oferite de Radiocom. Acoperirea cu semnal este estimata, datele calendaristice inca nu au fost precizate. Dupa incheierea celor 3 etape, acoperirea raportata la populatie va fi de circa 24,3%.


De asemenea, mai jos gasiti etapele asa cum sunt prezentate din alta sursa, respectiv un program de informare al TVR:




Deja in București sunt emise în DVB-T2 mai multe televiziuni TVR, pe canalul 30. Radiocom a anuntat ca va incepe astazi testarea, ca o faza premergatoare, a emisiei in DVB-T2 in Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi, folosind in parte echipamentele pentru canalul TVR 2.



UPDATE 18 iunie 2015: Implementare DVB-T2: Mux 1 - maxim până la 31 decembrie 2016; MUX2 şi MUX4 - până la 17 mai 2017. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 27 noiembrie 2015: 4 noi emițătoare au pornit emisia în DVB-T2: Oradea, Constanţa - Litoral, Suceava și Comăneşti. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 5 iunie 2016: Noi emițătoare de televiziune digitală terestră în DVB-T2 operate de Radiocom ( Sibiu - Păltiniş, Braşov - Tâmpa, Vatra Dornei, Cozia, Văratec ) și teste multiplex regional privat în Buzău ( operat de TV Sat 2002 ). Detalii găsiti AICI.

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în România a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

miercuri, 10 iunie 2015

România va avea televiziune terestră analogică până la Revelionul 2017

România va avea televiziune terestră analogică până la Revelionul 2017

Emisia tv analogică terestră va continua în țara noastră, insa doar in FIF, până la Revelionul 2017, pentru posturi publice si private de televiziune, pe baza unui acord tehnic oferit de ANCOM, a hotărât Guvernul României printr-o Ordonanta de urgență.

Autoritătile au luat in calcul inca din luna aprilie a acestuia an ca diverse televiziuni sa fie difuzate in continuare in analogic terestru in banda VHF, până pe 31 decembrie 2016, incercand sa rezolve temporar continuarea difuzarii unor servicii de televiziune analogica terestra.


Banda VHF nu beneficiaza de protectie radio si probabil dacă vor există indicii legate de posibile interferente ale statiilor de radiocomunicatii, vor trebui sa se ia toate masurile necesare, inclusiv inchiderea statiei de emisie, pentru respectarea angajamentelor internationale la care Romania este parte. CNA a dat aviz favorabil acestei propuneri în şedinţa din 28 aprilie 2015.

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în România a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

luni, 8 iunie 2015

Germanii vor beneficia de televiziune digitală terestră cu standard DVB-T2 HD, utilizând codec HEVC

Germanii vor beneficia de televiziune digitală terestră cu standard DVB-T2 HD, utilizând codec HEVC

Radiodifuzorii publici germani ARD și ZDF si radiodifuzorii comerciali RTL și ProSiebenSat.1, precum si Asociația radiodifuzorilor comerciali și autoritățile media au lansat o inițiativă comună pentru introducerea in Germania a noului sistem de distribuție a televiziunii DVB-T2 HD, prin care canale HD vor fi transmise pe cale terestră utilizand noul codec HEVC, ce asigura o compresie mult mai eficienta decat cele utilizate pe scară largă in prezent.



Initiatorii au creat si logo-ul DVB-T2 HD ( cel verde din imaginea de mai sus ), pentru a indica dispozitivele compatibile cu recepția DVB-T2 cu codec HEVC ( H.265 ), incat cumparatorii sa le poate diferenția de cele DVB-T2 Standard ( H.264 ).

Lansarea DVB-T2 HD va începe la mijlocul anului 2016 ( in primele 10 orase ), iar de noul sistem va beneficia intreaga Germanie până la mijlocul anulului 2019. În prezent, aproximativ 10% din gospodăriile din Germania receptioneaza televiziune digitala terestra, ce a fost introdusa începand cu anul 2002-2003, in 2006 majoritatea Germaniei fiind acoperita cu semnal tv digital terestru.

sâmbătă, 6 iunie 2015

Rezultate sondaj implementare DVB-T2 în România

Rezultate sondaj implementare DVB-T2 în România

În luna aprilie am lansat un sondaj în privința trecerii României la televiziunea digitală terestră.

Mai sunt 10 zile până la termenul limită al încetării transmisiilor tv analogice terestre, iar mai mult de jumătate dintre cei peste 500 care au votat până acum cred că nu va exista niciun multiplex tv național digital terestru în DVB-T2, ci se va transmite tot analogic.


Aproape un sfert consideră că vor exista și transmisii digitale terestre DVB-T2, dar se va emite în continuare și televiziune terestră analogică.

Doar 23% cred că vor exista doar transmisii tv terestre digitale DVB-T2, adică vor înceta transmisiile de televiziune analogică terestră.

UPDATE 17 iunie 2015: Sondajul s-a incheiat. Rezultatele le gasiti mai jos si sunt aproximativ similare.


Pe 17 iunie 2015 a fost lansat in DVB-T2 un multiplex in Bucuresti, cu canalele TVR, urmand sa fie lansat si in Timisoara, Cluj si Iasi. In restul țarii nu există astăzi transmisii DVB-T2, asadar cei care au votat in proportie de 50% că nu va exista pe 17 iunie 2015 niciun multiplex național terestru DVB-T2 au avut dreptate ( emit la aceasta dată doar cateva local, in cateva orase, dar nu cu acoperire națională ). Pe canalele UIF a incetat sa fie emisă televiziunea terestra analogică, in mare parte din țară.

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 2 septembrie 2016: Emisia DVB-T în România a încetat. Noua harta a acoperirii DVB-T2 o găsiti AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

joi, 4 iunie 2015

Instrucțiune CNA: Televiziunile care încetează emisia analogică terestră trebuie să informeze publicul

Instrucțiune CNA: Televiziunile care încetează emisia analogică terestră trebuie să informeze publicul

Publicul care recepţionează servicii de programe analogice de televiziune prin intermediul unei antene terestre trebuie informat cu privire la modalitățile alternative de recepție, disponibile după data de 17 iunie 2015, a anuntat CNA, care a adoptat instrucțiuni cu privire la acest aspect.


Astfel, radiodifuzorii publici și privați care înceteaza transmisia analogică terestră au obligația de a comunica publicului data încetării transmisiei, zona de recepție afectată, precum și modalitățile alternative de recepție a serviciilor de programe în cauză.

Aceste informari trebuie difuzate în perioada 8 – 16 iunie 2015, atat sonor, cat şi vizual, de cel puţin trei ori în intervalul orar 18:00 - 22:00, din care o dată în principala emisiune de ştiri.

Radiodifuzorii au obligaţia să comunice personalului de control al Consiliului Naţional al Audiovizualului începerea campaniei de informare a publicului.

UPDATE 9 iunie 2015: Diverse canale tv au inceput sa difuzeze anunturi privind incetarea emisiei in format analogic terestru:



UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

duminică, 31 mai 2015

Amplasamente, canale și putere emițătoare DVB-T2 din multiplexul 1 România

Amplasamente, canale și putere emițătoare DVB-T2 din multiplexul 1 România

Mux 1 este primul dintre multiplexurile care vor intra in functiune in Romania, ca parte a procesului de trecere de la televiziunea analogica terestra la cea digitala. Mai jos regasiti canalele prin care vor emite, amplasamentele si puterea emitatoarelor, repetoarelor si a unui gapfiller, conform listei amplasamentelor (.xls, .pdf sau .jpg) centralizate de Radiocom.


Pe canalul 30, direcție Bucuresti, cu amplasamente în Constanța-Litoral (2,5 kW ), Cernavodă (0,1 kW), Mangalia ( 1 kW ), Medgidia (0,05 kW ), Tortomanu (0,1 kW).

Pe canalul 36, direcție București, cu amplasamente în Băneasa-Călărași (2,5kW ), Călărași (0,1 kW ). Dragoș Vodă ( 0,1 kW ), Harsova (0,05kW ), Slobozia (0,5kW ).

Pe canalul 30, directie Bucuresti, cu amplasamente in Bucuresti - CNCR (2,5kW ). Bucuresti - Herăstrău (2,5kW), Oltenița - Hotarele (1,3kW ), Copaceni (0,5kW), Giurgiu (0,5 kW ), Racari (0,2 kW) 

Pe canalul 42, directie Bucuresti, cu amplasamente in Alexandria (0,5kW), Lisa(0,1 kW), Turnu Măgurele (0,5kW ), Zimnicea (0,2 kW).

Pe canalul 28, directie Timisoara, cu amplasamente in Craiova-Simnic (1,3kW ), Dăbuleni (0,05kW).

Pe canalul 27, directie Timisoara, cu amplasament in Calafat - Pletnita (1kW).

Pe canalul 44, directie Timisoara, cu amplasamente in Semenic (2,5kW ), Moldova Nouă (0,2kW ), Oravița ( 0,05 kW), Maciova Caransebeș(0,2kW), Bozovici (0,2kW), Orșova (0,05kW), Reșița (0,5kW).

Pe canalul 40, directie Timisoara, cu amplasamente la Balota(2,5kW) si Herculane Tr.Orsova-(Repetor 44 - 0,1 kW).

Pe canalul 22, directie Timisoara, cu amplasamente la Parâng (1,3kW), Cerbu - Novaci (2,5 kW,)

Pe canalul 27, directie Bucuresti, cu amplasamente la Cozia (1,3kW), Pitești (1,3kW), Câmpulung Muscel (0,1 kW), Curtea de Argeș (0,05 kW). Izbasesti (0,5kW)

Pe canalul 22, directie Bucuresti, cu amplasamente la Bucegi-Costila (kW), Drajna de Jos (0.05 kW), Piscul Câinelui (0,1 kW), Poiana Mare (0,05 kW).

Pe canalul 28, directie Bucuresti, cu locatii in Buzău-Istrita (1,3kW), Lopătari Tr.Costila ( Repetor 22 - 0,1 kW), Patarlagele ( Tr. Costila -Repetor 22 - 0,1kW), Nehoiu ( Gapfiller Patarlagele - 0,92 kW)

Pe canalul 24, directie Bucuresti, cu amplasamente in Galați - Vacareni (1,3kW), Niculitel ( Tr. Topolog / Repetor 38 - 0,02kW) si cu directie Iași la Baleni (0,2kW).

Pe canalul 38, directie Bucuresti, cu amplasamente la Mahmudia (1,3kW), Topolog (1,3kW), Tulcea (1,3 kW) si Sulina (0,05kW).

Pe canalul 35, directie Bucuresti, cu amplasamente la Brasov - Tampa (1,3kW), Cristianu Mare (0,1 kW) si Predeal ( tr. Costila, repetor 22 -0,1 kW).

Pe canalul 37, directie Cluj, cu amplasamente la Sibiu-Păltiniș (2,5kW), Mediaș ( 0,2 kW), Gusterita (0,5kW) si Sighișoara - Vila Franca (0,2kW).

Pe canalul 21, directie Timisoara, la Magura Boiu (2,5kW), directie Cluj la Abrud (0,02kW) si Cicau (0,2kW), directie Timisoara laCugir (0,1kW), Hunedoara (0,2kW) si Certeju de Sus (0,2kW).

Pe canalul 37, directie Timisoara, cu amplasamente laFaget - Cosevita (0,2 kW), Hateg ( Tr, MG. Boiu / R21 - 0,5kW) si Zam (0,05kW).

Pe canalul 21, directia Timisoara, cu amplasament la Timisoara - Urseni ( 5 kW ).

Pe canalul 22, directia Timisoara, cu amplasamene in Arad - Șiria (2,5kW) si Lipova (0,02 kW):

Pe canalul 44, directie Cluj, cu amplasamente in Oradea (2,5kW) si Sineu (0,5kW).

Pe canalul 30, directie Cluj, amplasament Bihor (1,3kW) si directie Timisoara, amplasament brad (0,1kW).

Pe canalul 26, directie cluj, cu amplasament la Cluj - Feleac (2,5 kW).

Pe canalul 24, directie Cluj, cu amplasamente la Târgu Mures (1,3kW), Deag (0,1kW) si Sabed (0,5kW).

Pe canalul 32, directie Cluj, cu amplasamente Harghita (2,5kW) si Toplita Boresc (1,3kW) si directie Iași la Bicaz Ardelean ( Tr, Bicaz/R26 - 0,05 kW).

Pe canalul 26, directie Iasi, cu amplasamente la Piatra Neamț (1,3kW), Târgu Neamț (0,2 kW) si Bicaz (0,1 kW).

Pe canalul 29, directie Iași, cu amplasamente la Bârlad (2,5kW), Huși (0,1kW, Bacău (2,5kW), Negresti - Vaslui (0,2kW), Mosna (Tr.Iasi/R43 - 0,05kW), vaslui (2,5kW) si Barlad - Trestiana (0,5kW).

Pe canalul 30, directie Iași, ci amplasamente la Iași-Pietraria (2,5kW), Probota (0,5kW0 si Soci (0,5kW).

Pe canalul 31, directie Iași, cu amplasamente la Botosani - Saveni (2,5kW) si Rădăuți - Prut ( Tr Suceava/R28 - 0,5 kW).

Pe canalul 38, directie Iași, cu amplasamente la Rarău (2,5kW), Suceava (2,5 kW), Gura Humorului (0,1kW), Câmpulung Moldovenesc (0,05kW ) si Straja (0,05 kW).

Pe canalul 40, directia Cluj, cu amplasament la Heniu - Bistrita (1,3kW) si directie Iași, amplasament Vatra Dornei (0,5kW).

Pe canalul 32, directie Cluj, cu amplasament la Varatec (2,5 kW) si Sighet (0,2kW)

Pe canalul 30, directie Cluj, cu amplasament la Zalau (1,3kW) si Huedin (tr Feleac/R26 - 0,05kW).
Pe canalul 26, directie Cluj, amplasament Huedin ( tr.Feleac/R26 - 0,05 kW)

Pe canalul 21, directie Cluj, cu amplasament la Mogoasa - Baia Mare (2,5kW), Ferneziu (0,02 kW), Campullung de Tisa ( Tr Sighet/R32 - 0,05 kW ) si Negresti-Oas (1kW).

Pe canalul 38, directie Iași, cu amplasament la Magura Odobesti (2,5kW) si directie Bucuresti, cu amplasament la Râmnicu Sărat (0,5 kW)

Pe canalul 40, directie Iași, cu amplasament la Comanesti (2,5 kW).

UPDATE 9 august 2016: Trecerea la televiziunea digitală terestră în România va fi din nou amânată. Detalii găsiți AICI.

UPDATE 26 septembrie 2016: RADIOCOM a anuntat că a pus în funcțiune în luna septembrie 2016 înca 10 emițătoare în DVB-T2. Harta actualizata pentru septembrie 2016 o găsiți AICI.

UPDATE 11 noiembrie 2016: A fost publicată harta cu emițătoarele și canalele de emisie în DVB-T2 pentru luna noiembrie 2016. Detalii găsiti AICI.

vineri, 22 mai 2015

Ucraina negociază amânarea tranziției definitive la televiziunea digitală terestră

Ucraina negociază amânarea tranziției definitive la televiziunea digitală terestră

Președinte al Comitetului de Stat pentru televiziune și radiodifuziune din Ucraina, Oleg Naļivaiko, a atentionat public că, în conformitate cu Convenția de la Geneva, transmisiile de televiziune terestră analogică ar trebui sa inceteze pe 17 iulie 2015.


"Cu toate acestea, am înțeles că nu putem oferi o acoperire completă digitala terestră in intreaga țară, din cauza situației financiare. Compania Zeonbud are monopol, în opinia mea, prin dreptul de a dezvolta singură o rețea digitală completă, dar nu poate face față acestei sarcini până la termenul limită. Există regiuni în care acoperirea este de doar 40-50%. Din ce știu, Consiliul Național negociază deja amânarea tranziției definitive la televiziunea digitală terestră, care în Ucraina cred că se va amâna cu cel puțin șase luni sau mai probabil până anul viitor", a mai precizat Oleg Naļivaiko.

Prima transmisie 4K Ultra HD la 100 fps prin DVB-T2

Prima transmisie 4K Ultra HD la 100 fps prin DVB-T2

Spania a devenit prima țară din lume care a testat formatul 4K Ultra HD la 100 cadre pe secundă, transmis utilizând a doua generație de televiziune digitala terestra (DVB-T2).


Cercetatorii din Grupul de Comunitatii Mobile (MCG) de la institutul ITeam din cadrul Universitatii Politehnice din Valencia, impreuna cu BBC din Marea Britanie, au efectuat aceste teste in DVB-T2 la 100 fps, la rezolutia de 4096 x 2160 pixeli, utilizand codecul HEVC.


Transmisiile a fost realizate în laboratorul Universității. Spaniolii au mai realizat in anul 2013 transmisii Ultra High Definition în prin DVB-T2, dar utilizând codecul H.264/AVC, la un bitrate 35 Mbit/s.


In noile teste însă s-a observat că este revoluționară utilizarea unei comprimări HEVC scalabile, care permite ca un serviciu unic 4K la 100 fps sa fie compatibil si cu ecranele Ultra HD de 50fps sau chiar cu dispozitive mobile cu capacitate de calcul redusă, cum ar fi tabletele sau smartphone-urile.


Conținutul poate să fie astfel receptionat simultan atât de televizoare 4K, cât și de dispozitive mobile, fără să fie necesare fluxuri de transmisie concomitente si separate pentru fiecare dintre formatele necesare, asa cum se procedează in prezent prin simulcast.


Aceasta tehnologie este o soluție optimă pentru transmisiile multi-ecran, evitand așadar simulcastul, cum se întâmplă în prezent cu emisiile in definiție standard sau HD, permițând astfel o reducere substanțială a latimii de bandă folosită, precum o utilizare mai eficientă a spectrului de frecvențe.


Standardul DVB-T2 este adoptat de diverse țări, în scopul de a crește capacitatea rețelele si deci pentru a face față deficitului de frecvențe al televiziunii digitale terestre. DVB-T2 este în prezent cel mai avansat standard de digital terestru. Acesta oferă o mai mare flexibilitate, dar și eficiență cu până la 50% mai bună decât standardul DVB-T.


Aceste caracteristici permit o creștere a numarul de televiziuni transmise, dar și o mai mare calitate a imaginii, la acelasi bitrate. În plus, profilul T2-Lite inclus în standardul DVB-T2 permite transmiterea de conținut pentru dispozitive mobile, folosind aceleasi rețele digitale terestre. Combinat cu HEVC, DVB-T2 permite o creștere substanțială a capacității rețelei, pentru a oferi inclusiv transmisii 4K UHD.

joi, 14 mai 2015

Amplificatoare UIF canalele 21 - 60 pentru recepția digitală terestră

Amplificatoare UIF canalele 21 - 60 pentru recepția digitală terestră

Întrucât ne apropiem de lansarea televiziunii terestre digitale in Romania, ce va utiliza banda UIF ( cunoscuta si ca UHF ), am deschis acest subiect de discutii pe tema amplificatoarelor UIF ( in general pentru canalele 21 - 60 ), cu o descriere mai largă, dar explicată in termeni in general pe intelesul incepatorilor receptiei televiziunii terestre. Au fost folosite si materiale teoretice din diverse surse internationale, in special traduse si coroborate din diverse articole din Wikipedia in limba engleză.




Ce inseamnă UIF  ?

Ultra Înalta Frecvență ( UIF ), avand prescurtarea in engleza UHF ( Ultra High Frequency ) este denumirea pe care ITU a alocat-o pentru frecvențele radio din intervalul dintre 300 MHz și 3 GHz. Undele radio cu frecvența mai mare decat cele din banda UIF se încadrează în SHF (frecvență foarte înaltă) sau domeniul de frecvențe de microunde. Semnalele de frecvențe mai mici decat cele din banda UIF se încadrează în VHF /  FIF (foarte înaltă frecvență) sau benzile inferioare.

Undele radio UIF se propaga în principal prin vizibilitate directă. Acestea sunt blocate de dealuri și clădiri mari, deși transmiterea prin pereții constructiilor rămâne suficient de mare pentru a asigura deseori recepția în interior. Aceste unde radio sunt utilizate pentru difuzarea programelor de televiziune ( interval diferit de la o tara la alta, de exemplu intervalul 470–862 MHz; uneori cu canale in interval, utilizate pentru diverse aplicatii publice sau private si deci nedestinate televiziunii ), pentru walkie-talkie, telefoane mobile și numeroase alte aplicații.

Calitatea si nivelul semnalului intre punctul de la transmisie și punctul de recepție sunt diferite, semnalele de televiziune și radio fiind afectate de multe variabile. Umiditatea atmosferică, vântul solar, obstacole fizice (cum ar fi munții și clădirile), toate afecteaza transmisia semnalului, degrandând si diminuand nivelul si calitatea acestuia la receptie.

Toate undele radio sunt parțial absorbite de umiditatea atmosferică. Absorbția atmosferică reduce sau atenuează puterea semnalului pe distanțe lungi. Efectul de degradare a semnalului crește simultan cu cresterea frecvenței acestuia. Semnalele de televiziune in UIF sunt mai degradate de umiditate decât benzile inferioare, cum ar fi semnalele FIF.

Ionosfera, un strat din atmosfera Pământului, este plin cu particule încărcate, care pot reflecta unele unde radio. Entuziaștii de radioamatorism folosesc în primul rând această calitate a ionosferei pentru care ajută la propagarea semnalelor de frecvență mică din intreaga lume: "valurile" de semnal sunt prinse în straturile superioare ale ionosferei, apoi sunt sunt refractate în jos, la un alt punct de pe Pământ. Aceasta se numește transmitere skywave.

Semnalele de televiziune UIF nu sunt transmise de-a lungul ionosferei, dar pot fi reflectate in jos de particule încărcate, într-un alt punct de pe Pământ, pentru a ajunge mai departe decât distanțele de transport tipice liniei directe de vizibilitate. Aceasta se numeste distanța skip. Transmisia și recepția UIF este îmbunătățită sau degradată prin fenomenul denumit "troposferic ducting", atunci cand atmosfera se incalzeste si se raceste pe tot parcursul zilei. Deoarece lungimile de undă ale semnalelor UIF sunt comparabile cu dimensiunea elementelor unor clădiri, copaci, vehicule și alte obiecte comune, reflecția și de difracția afectează propagarea semnalelor UIF, în special în zonele urbane cu multe constructii.

Principalul avantaj al transmisiei UIF este lungimea de undă scurtă, care este specifică inaltei frecvente. Dimensiunea antenei de transmisie și recepție este legată de mărimea undelor radio, astfel incat antena UIF are elementi scurti, mult mai mici in dimensiuni decat cei pentru antene FIF. Antene chiar mai mici și mai puțin evidente pot fi utilizate cu benzile de frecvență si mai mari.

Spre deosebire de gama de transmisii FIF, dezavantajul major al benzii UIF este aria de difuzare limitată, adesea determinata de linia de vizibilitate între antena de transmisie a postului de televiziune și antena de recepție a clientului.

UIF este utilizat pe scară largă în sistemele de radio bidirecționale și la telefoanele fără fir, ale căror antene de emisie si receptie nu sunt foarte indepartate. Transmisiile radio bidirecționale și cele ale telefoanelor fără fir nu călătoresc destul de departe pentru a interfera cu transmisiile locale. Serviciile de siguranță publică, de comunicații radio ale unor firme sau chiar cele personale, inclusiv rețelele wireless LAN ("WiFi") IEEE 802.11 sunt adesea găsite pe frecvențele UIF. Rețelele celulare GSM și UMTS utilizeaza frecvențele UIF dedicate telefoniei mobile. Un repetor poate propaga semnalele UIF atunci când este necesară o distanță mai mare decât linia de vizibilitate directă.

Antenele UIF

Receptia semnalelor UIF se realizează cu ajutorul unei antene sau sistem de antene paralele, care poate / pot sa fie multicanal ( dar cu eficiență mai scazută ) sau dedicate pentru un canal sau pentru un grup restrâns de canale ( cu câștig mult mai bun al semnalului pentru grupa de canale pentru care a fost construită ).

In primul rand trebuie sa știți că antenele pentru receptia digitală terestră nu sunt cu nimic mai speciale decat antenele UIF care se construiau inainte de Revolutia din 1989. Nu sunt antene speciale digitale, ci de exemplu antene Yagi care au aceleasi caracteristici ca o antena pentru receptia analogică in banda de televiziune UIF. Semnalul receptionat este transmis apoi prin cablu la receptorul digital terestru ( de exemplu receiver digital terestru sau televizor cu tuner DVB-T2 ).

In al doilea rand, trebuie sa stiti ca o antena digitala terestra construita acasa poate sa fie deseori, daca sunt respectate schemele de constructie, mult mai performanta decat una din comerț. Cu putina rabdare si cateva ore de timp liber, dar si cu cateva unelte simple si materialele necesare ( preferabil metale cât mai usoare ), poti obtine o antena direcțională "acordată pe canal sau grup de canale" ( cu câștig maxim pe frecventa pe care doriti sa o receptionati ). Asadar, o antena performanta se realizeaza in functie de frecventa care se doreste a fi receptionată si nu se recomanda o antena "universală" decat in zonele cu semnal bun.

Nu vom extinde acest paragraf, intrucat pe HD Satelit a fost dezbatuta deja tema constuctiei si a schemelor cu dimensiunile acestor antene Yagi, in articolul "Schemă antenă digitală terestră - Download calculator"


Amplificatoare UIF canalele 21 - 60

Dupa aceasta lunga introducere, dar care era necesara pentru intelegerea ( de catre cei care nu au mai avut tangență cu receptia terestră ) a propagarii si degradarii semnalelor de televiziune in UIF, am ajuns si la subiectul care ne interesează: amplificatoarele UIF.

Cum am explicat anterior, semnalele transmise terestru in UIF pot să fie degradate din diverse cauze. Uneori aceste cauze pot sa fie indepartate partial, iar semnalul sa fie adus la un nivel util, de exemplu prin realizarea unei antene acordate pe canalul ce se doreste a fi receptionat. Alteori, din cauza lipsei vizibilitatii directe, semnalele nu pot fi receptionate la un nivel suficient. De asemenea, mai exista diverse atenuari care sunt induse de exemplu de cablul dintre antena si receptor, care pot fi eliminate in mare parte prin utilizarea unui amplificator.

In receptia digitala exista diverse opinii, unele dintre acestea atentionând că este preferabil sa nu fie utilizat un amplificator, in situatia in care semnalul este suficient, iar cablul de la antena nu este lung ( de exemplu peste 10 metri ), pentru a nu induce si mai mult zgomot in semnal, prin amplificarea acestuia in acelasi timp cu semnalul util.

Va imaginati ca la ora scrierii articolului, neexistand inca transmisii DVB-T2 in Romania si din pacate nici DVB-T in zona in care locuiesc si nefiind de meserie electronist, nu pot emite opinii avizate din practica receptiei digitale terestre, ci ma voi limita la teoriile pasionatilor, la experienta pe care o am in receptia analogica terestra si bineinteles, cel mai important, la experienta dvs., a celor care ati avut bucuria receptiei digitale terestre, pe care am fi indatorati daca ati destăinui-o prin comentarii si celorlati pasioanti, acesta fiind de fapt rolul acestui articol, al carui continut este doar o introducere generală.

Preamplificatoarele ( fiindca astfel sunt denumite deseori amplicatoarele de antene UIF ) au un castig diferentiat in functie de canalul receptionat ( de exemplu, intre 18-30 dB sau chiar 40 db ). Specificatiile amplificarii sunt in general precizate in prospectul produsului. Amplificatorele sunt dotate cu cel putin o conectivitate de tip F pentru iesire, dar si conectivitate ( inclusiv chiar F ) pentru conexiunile de la antenă.

Trebuie precizat ca un amplificator nu face minuni fara o antena bine realizata, acesta avand de obicei mai mult rolul ( dar fara a se limita la acesta ) de a atenua pierderea pe cablul ce coboara de la antenă.

Amplificatoarele nu sunt pasive, ele avand o multime de componente electronice, fiind construite dupa scheme mai mult sau mai putin complicate. Asadar, necesita o alimentare cu energie electrică.


Alimentatorul este de obicei separat, se monteaza in apropiere de receptor, iar preamplificatorul se monteaza in apropiere de antena, dar nu foarte aproape, pentru ca pot aparea interferențe. Unii pasionati recomanda macar 1 metru distanta. De asemenea, evitati excesul de cablu neutilizat. Cu toate acestea, chiar si o antenă de interior poate include un circuit amplificator pentru recepția alimentat semnalului de radio sau de televiziune.

Unele amplificatoare au asa numite "reglaje manuale ale amplificarii", care se afla deseori montate pe alimentator, pentru a seta amplificarea optima,  ce nu cauzeaza "distorsiuni" sau mai exact o amplificare prea puternica a zgomotului, deteriorand semnificativ calitatea semnalului.

În electronică, un amplificator de antenă, denumit de asemenea preamplificator antenă, este asadar un dispozitiv care amplifica un semnal de antenă, de obicei avand la ieșire aceeași impedanță ca impedanța de intrare. De obicei aceasta este de 75 Ohm pentru cablu coaxial și 300 Ohm pentru cablu dublu.

Un amplificator de antenă stimuleaza un semnal radio pentru dispozitivele care primesc undele radio. Multe dispozitive au un etaj cu amplificator RF în circuitele lor, care amplifică semnalul antenei. Acestea pot fi de exemplu aparate radio, televizoare, telefoane mobile și dispozitive Wi-Fi ori Bluetooth.

Amplificatorul amplifica totul, atât semnalul util oferit de antena, cat si zgomotul. Zgomotele tipice ale semnalului includ si zgomotul de fond ambiental (de exemplu zgomotul produs de motoare electrice, surse de înaltă tensiune, de la un motor cu aprindere prin benzina etc). Trebuie de asemenea luat in considerare si zgomotul generat de amplificator în sine și toate celelalte zgomote electrice care pot fi generate chiar de catre dispozitivul care receptioneaza semnalul. O atentie deosebita in realizarea unui amplificator trebuie asadar acordata proiectarii de circuite care elimina cat mai mult zgomot propriu, pentru a nu perturba si mai mult semnalul util.

Solutia pentru un nivel de semnal util de intrare la receptor, cu zgomot minim, include multe considerente de design într-o amplificator. În teorie ar fi cel mai eficient dacă s-ar amplifica mai mult semnalul "curat", la un nivel mai mare decât este amplificat semnalul "zgomotos", utilizand inclusiv circuite electronice ce includ filtre. Unele considerații trebuie să fie luate si pentru pierderea pe cablu, dar si privind frecvențele receptionate. Cu cat frecventa este mai mare, cu atat pierderea este mai mare pe cablu.

La un semnal care coboară de la antena, apoi este apoi direcționat printr-un cablu coaxial, valoarea pierderii depinde deci de o serie de factori, printre care tipul de cablu și lungimea cablului sunt două dintre cei mai importanți.

Cablurile sunt evaluate cu pierdere de db pe lungime, la o frecvență specificată. De exemplu RG-6, care este cablul cel mai utilizat pentru recepția de televiziune, are o pierdere de 4dB la fiecare 38,5 metri, la frecventa 500 MHz ( acestea sunt valori exemplificative, care pot varia de la producator la altul).

Teoretic si recomandabil ar fi bine ca emisiile digitale de televiziune terestra sa fie suficiente pentru a nu fi necesara utilizarea unui amplificator. De asemenea, trebuie avute in vedere si utilizarea unui amplificator cu ecranare foarte buna si conexiuni corect realizate, precum si amplasarea acestuia nu extrem de aproape de vecinătăți, pentru ca persoana care detine si utilizeaza un amplificator este responsabila pentru orice interferenta a semnalelor, radiată din amplificator.

Ar mai fi de adaugat ca nu trebuie sa montati amplificatorul in zone unde poate fi mai usor expus coroziunii sau in zone cu temperatura foarte ridicata, cum ar fi vara sub acoperisuri de tablă, foarte slab ventilate. De asemenea, nu strangeti excesiv cablul cand il fixati pe diversi suporti de sustinere, pentru ca poate sa fie deteriorat in acel moment sau mai tarziu in timp.

Daca utilizati un amplificator cumparat de la un comerciant, verificati in caracterisitcile tehnice si cautati unul cu o cat mai buna amplificare pe frecventa pe care veti receptiona canalele din multiplexul digital.

Sa speram ca introducerea de mai sus, care este una destul de largă, dar in niciun caz exaustivă si nici prea pragmatică, posibil chiar supusă unor erori de conținut ce pot fi corectate, v-a trezit interesul pentru discutiile legate de (pre)amplificatoarele in banda UIF ( UHF), utilizate in receptia terestra digitala din Romania. Vom completa cu placere aceasta introducere cu informatii interesante, pe care le vom sintetiza in timp din discuțiile dvs, daca subiectul de discutii va prezenta interes. Puteti de asemenea sa recomandati diverse modele de amplificatoare cu care ati obtinut rezultate bune si foarte bune, chiar cu link catre magazinul online sau producator, nu va fi considerata publicitate si nici spam, atata timp cat veti descrie experienta si rezultatele dvs cu respectivul amplificator. Avem rugămintea ca discuțiile să fie ontopic, adică despre amplificatoare și amplificatoare pentru televiziunea digitală terestră.

UPDATE 11 noiembrie 2016: A fost publicată harta cu emițătoarele și canalele de emisie în DVB-T2 pentru luna noiembrie 2016. Detalii găsiti AICI.

Au fost adjudecate mai multe multiplexuri de televiziune digitală terestră

Au fost adjudecate mai multe multiplexuri de televiziune digitală terestră

Comisia de licitatie ANCOM a anunțat câștigarea mai multor multiplexuri regionale si locale DVB-T2, obținute ca urmare a depunerii ofertelor initiale.



Câștigători sunt două societăți:

- Total Press SA : trei multiplexuri, dintre care doua regionale ( Suceava şi Botoşani ) şi unul local (Bacău)
- TV Sat 2002: un multiplex regional ( Buzău).

Au rămas in licitatie Grup Est Security SRL și Info Total Press SA, care au depus oferte pentru acelasi multiplex (Piatra Neamţ), astfel incat licitația pentru acesta va continua cu rundele primare, pe 18 mai 2015.

Furnizori de servicii

AKTA (72) Digi (459) Focus Sat (229) FREESAT (23) iNES (21) Nextgen (77) Orange (184) Telekom (281) UPC (251) Vodafone (49)