Cinematograful, o afacere profitabilă în România ?

Se pare că totuși românul rămâne într-un anumit procent cinefil. Anul acesta a plătit aproximativ 100 de milioane de euro pe bilete de cinema, 90% dintre aceste venituri fiind încasate de multiplexuri ( care și-a făcut apariția în România odată cu trecerea în noul mileniu ), iar restul de 10% de sălile de cinema "clasice".

Deși tentațiile "cinematografice" gratuite online s-au diversificat, se pare că totuși că trendul de vizonare în mediul urban s-a reorientat spre sălile de cinema, mai ales odată cu lansarea unor oferte mai bogate de filme 3D și chiar cu deschiderea primului IMAX din țara noastră, în anul 2009.

Toate aceste lansări, precum și tehnologiile din ce în ce mai atractive de sunet și imagine, au determinat 8 milioane de români să treacă în acest an pragul cinematografelor.

Cinematografele de stat, mai ales cele din București ( cum ar fi Patria sau Scala ) au avut de înfruntat concurența privată acerbă,  pe fondul luptei contra administrației publice, ce dorește să dea altă utilitate unor săli de cinema.

Regia Autonomă a Distribuţiei și Exploatării Filmelor (RADEF) a avut de peste 10 ori mai puține venituri și telespectatori decât cel mai mare operator de cinema din țară, Cinema City, care deține mai mult de jumătate din piață, in condițiile in care RADEF a trebuit să scadă în unele locații prețul biletelor chiar și la 5 lei, acestea fiind de câteva ori mai ieftine decât tarifele practicate de operatorii privați.

Anul trecut, cel mai de succes cinematograf cu o singură sală de proiecție a fost Cinema Florin Piersic din Cluj, urmat de Cinema Pro din Bucureşti şi de Cinema Patria din Craiova. Cele mai populare multiplexuri au fost Cinema City Cotroceni ( 21 de ecrane în Cotroceni Bucureşti), urmat de Movieplex Cinema (Plaza România, Bucureşti, cu 11 ecrane) şi Hollywood Multiplex (Mall Vitan, cu 10 ecrane). Cea mai slabă performanța din țară a avut-o în anul 2012 un cinematograf din Vaslui, cu doar 9.107 spectatori.