Pe 1 ianuarie, Televiziunea Română transmite din nou, în direct și în exclusivitate, Concertul de Anul Nou al Filarmonica din Viena, un eveniment care a devenit, de-a lungul deceniilor, o prezență constantă în prima zi a anului. Transmisiunea este programată pe TVR 1 de la ora 12:.15, iar pentru cei care nu reușesc să îl urmărească live există și reluări în aceeași seară la TVR Cultural, de la ora 19.00, precum și pe 4 ianuarie dimineața, tot pe TVR 1.
Vorbim despre una dintre cele mai urmărite transmisiuni muzicale din lume. Concertul de Anul Nou de la Viena ajunge anual în peste 150 de țări și este urmărit de zeci de milioane de telespectatori. Anul 2026 marchează și 68 de ani de când acest eveniment este transmis la nivel internațional, direct din celebra Sală de Aur a Musikvereinului vienez, un spațiu care a devenit aproape inseparabil de sunetul acestui concert.
Ediția din 2026 aduce o premieră importantă la pupitru. Pentru prima dată, concertul este dirijat de canadianul Yannick Nézet-Séguin, un nume bine cunoscut în marile săli de concerte ale lumii. El este director muzical al Operei Metropolitane din New York, conduce Orchestra din Philadelphia și Orchestra Metropolitană din Montreal și colaborează cu Filarmonica din Viena de mai bine de cincisprezece ani. Pe 1 ianuarie, relația aceasta ajunge într-un moment special, odată cu debutul său la Concertul de Anul Nou.
Programul păstrează nucleul clasic al acestui eveniment, cu lucrări semnate de Strauss, dar aduce și elemente noi. Cinci lucrări vor fi interpretate pentru prima dată într-un concert de Anul Nou, inclusiv partituri semnate de Josephine Weinlich și Florence Price. Polka mazur Sirenen Lieder a fost scrisă în 1868 pentru orchestra feminină fondată și condusă chiar de compozitoare. În același timp, The Rainbow Waltz de Florence Price, compus inițial pentru pian și redescoperit abia în 2009, ajunge pentru prima dată într-un asemenea context, aducând în prim-plan o compozitoare care a reușit să se impună în pofida limitărilor sociale ale începutului de secol XX. Alături de acestea, programul include și lucrări de Carl Michael Ziehrer, Joseph Lanner, Franz von Suppè și Hans-Christian Lumbye.
Ca de obicei, concertul nu înseamnă doar muzică. Interludiile de balet sunt interpretate de Baletul de Stat din Viena, cu o coregrafie semnată de John Neumeier, aflat la a treia colaborare de acest tip după edițiile din 1999 și 2006. Costumele sunt create de designerul elvețian Albert Kriemler, iar una dintre coregrafii, pe valsul Rosen aus dem Süden, este filmată în sălile Muzeului de Arte Aplicate din Viena. O altă piesă, Diplomatenpolka, este pusă în scenă la Palatul Hofburg, într-o cheie care privește cu ironie lumea diplomației și a birocrației vieneze.
Un detaliu care trece adesea neobservat, dar face parte din atmosfera concertului, este decorul floral din Sala de Aur. Din 1980, florile nu mai vin din San Remo, ci sunt realizate exclusiv de grădinarii și designerii florali ai orașului Viena, care încep decorarea sălii cu câteva zile înainte de concert, în paralel cu repetițiile orchestrei.
Pentru cei care ar vrea să fie prezenți în sală, accesul rămâne extrem de limitat. Biletele se alocă anual prin tragere la sorți, din cauza cererii uriașe. În practică însă, pentru publicul din România, varianta cea mai simplă rămâne televiziunea. Prin transmisiunea TVR, Concertul de Anul Nou 2026 poate fi urmărit integral, în direct, chiar din prima zi a anului.
În România, concertul este comentat și de această dată de muzicologul și jurnalistul Cătălin Sava, care oferă explicații și context pe parcursul transmisiunii.
