Grecia va bloca accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani din ianuarie 2027

Grecia a anunțat că va interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, începând din ianuarie 2027, și devine astfel una dintre țările europene care merg mai departe cu reguli mai stricte pentru folosirea platformelor online de către minori. Măsura a fost prezentată de premierul Kyriakos Mitsotakis ca răspuns la îngrijorările tot mai mari legate de anxietate, de problemele de somn și de felul în care unele aplicații sunt construite ca să țină utilizatorii cât mai mult timp în fața ecranului.

Adolescent și ecran cu simboluri despre verificarea vârstei și accesul la rețele sociale (imagine generată digital)

Anunțul vine într-un moment în care mai multe guverne europene caută variante diferite pentru a limita contactul copiilor cu rețelele sociale. În Australia, de exemplu, din 10 decembrie 2025 sunt aplicate restricții la conturile pentru sub 16 ani pe mai multe platforme importante, după ce autoritățile au introdus un cadru legal care obligă serviciile online să ia măsuri rezonabile pentru a împiedica accesul minorilor. La rândul lor, Franța, Austria și Spania sunt printre statele care au început să discute sau să sprijine măsuri similare, iar în Regatul Unit guvernul a deschis o consultare publică pe tema unei posibile limite de vârstă pentru social media.

În mesajul publicat pe TikTok, Mitsotakis a spus că mulți tineri se simt obosiți de comparații, de comentarii și de presiunea de a fi mereu conectați. El a povestit și că a vorbit cu părinți care spun că ai lor copii dorm prost, sunt anxioși și stau permanent pe telefon. Premierul grec a descris restricția ca fiind una dificilă, dar necesară, subliniind totuși că guvernul nu vrea să îndepărteze tinerii de tehnologie, fiindcă aceasta poate fi utilă pentru învățare, creativitate și inspirație.

Ideea de bază este că nu orice utilizare a tehnologiei este problemă, ci mai ales designul unor aplicații care urmăresc să capteze atenția cât mai mult timp. În practică, asta înseamnă feed-uri care curg fără pauză, notificări dese și mecanisme care îi fac pe utilizatori să revină constant. Autoritățile grecești susțin că tocmai această combinație poate afecta modul în care copiii își organizează timpul, somnul și atenția, mai ales când folosirea telefonului devine reflex și nu alegere.

Măsura urmează să intre în vigoare în ianuarie 2027, iar detaliile tehnice ale cadrului de aplicare urmau să fie prezentate ulterior în aceeași zi a anunțului. În același timp, Grecia vrea să ducă discuția și la nivel european. Mitsotakis a trimis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând un cadru comun al Uniunii care să completeze măsurile naționale de protecție a minorilor.

Printre propunerile grecești se află verificarea obligatorie a vârstei pentru sub 15 ani pe toate platformele, o interdicție valabilă la nivel european pentru această grupă de vârstă și o nouă verificare a vârstei utilizatorilor la fiecare șase luni. Ideea este să nu rămână totul doar la declarația inițială a utilizatorului, pentru că în online verificarea vârstei poate fi ușor ocolită dacă nu există un sistem comun și consecvent.

Bruxellesul a prezentat deja pași în această direcție. Comisia Europeană a lansat în 2025 ghiduri pentru protecția minorilor și un prototip de aplicație pentru verificarea vârstei, iar în aprilie 2026 a spus că acest instrument este tehnic pregătit pentru implementare. În paralel, mai multe state membre, printre care Grecia, Franța, Danemarca, Italia, Spania și Cipru, au intrat în testele europene pentru această soluție, ceea ce arată că discuția nu mai este doar teoretică, ci a ajuns deja în faza de testare și coordonare.

Dezbaterea a luat viteză și din cauza unor studii și procese care au atras atenția asupra efectelor platformelor online asupra copiilor și adolescenților. În martie, Meta și YouTube au fost găsite răspunzătoare într-un proces important din Statele Unite legat de dependența de rețelele sociale în copilărie și de efectele asupra sănătății mintale. Companiile au spus că nu sunt de acord cu verdictul și că vor face apel, iar Meta a susținut că sănătatea mintală a adolescenților este mult prea complexă ca să poată fi legată de o singură aplicație.

Pe de altă parte, companiile de social media spun că interdicțiile generale vor fi greu de aplicat, ușor de ocolit și pot izola adolescenții vulnerabili. În Australia, de pildă, Reddit a contestat în instanță legea privind vârsta minimă, semn că firmele încearcă să blocheze sau măcar să limiteze măsurile care le afectează direct modelul de funcționare. În spatele acestor dispute rămâne aceeași întrebare practică: cât de departe poate merge statul ca să protejeze copiii fără să transforme internetul într-un spațiu și mai complicat de folosit pentru toată lumea?

Ți se pare o măsură utilă sau prea strictă? Cum crezi că ar trebui protejați minorii online?