Amos 3 a fost mutat de pe 4 vest pe 78 est, iar poziția veche rămâne la Dror 1

Amos 3 a fost parcat pe 78 de grade est. Satelitul israelian, operat de Spacecom, a stat pe 4 grade vest de la lansare, din aprilie 2008, iar acum apare în cataloagele de specialitate pe o poziție complet nouă, la aproape 82 de grade distanță pe arcul geostaționar. Fișa LyngSat a satelitului, actualizată pe 31 august 2026, îl trece direct ca „Amos 3 at 78.0°E”. Baza de date satbeams, care urmărește obiectul cu numărul NORAD 32794, îl listează în tranziție, cu ambele poziții trecute în fișă.

Mutarea nu e o promovare. E ieșirea din scenă a unui satelit care și-a depășit durata de viață proiectată.

Un satelit de 18 ani, construit pentru 17

Amos 3, botezat și Amos 60 pentru că a fost dat în folosință la 60 de ani de la înființarea statului Israel, a plecat de la Baikonur pe 28 aprilie 2008, cu o rachetă Zenit-3SLB aflată la primul zbor în varianta aceea. L-a construit Israel Aerospace Industries, pe platforma proprie AMOS, cu o parte din sarcina utilă venită de la Thales Alenia Space. Masa la lansare, 1.250 de kilograme. Costul programului, în jur de 170 de milioane de dolari.

Cifrele de sarcină utilă merită încrucișate, fiindcă bazele de date nu spun același lucru. Fișa de pe Gunter’s Space Page vorbește de 15 transpondere de mare capacitate în benzile Ku și Ka, servite de două antene. Satbeams numără 12 transpondere Ku și 2 Ka. Diferența vine, cel mai probabil, din felul în care se contorizează transponderele Ka de bandă largă, care la Amos 3 sunt două fascicule de până la 500 MHz fiecare, nu canale clasice de 36 sau 72 MHz. Durata de viață proiectată: 17 ani, cu sfârșitul estimat în aprilie 2025. Satelitul a trecut de reper cu peste un an și trei luni.

De pe 4 vest, fasciculele Ku acopereau Orientul Mijlociu, Europa Centrală și de Est, Africa și o parte din cele două Americi. Spacecom a vândut acolo capacitate pentru platforme DTH și pentru clienți de date, în poloneză, maghiară, română, bulgară, greacă, rusă și ucraineană. Poziția a fost, ani buni, cea mai importantă din portofoliul companiei, cu Amos 2, Amos 3 și, din 2017, Amos 7 colocalizate acolo.

De ce nu a rămas pe 4 vest

Fiindcă succesorul lui a fost anulat, iar poziția a fost preluată de altcineva. Amos 6 a ars pe rampă la Cape Canaveral, pe 1 septembrie 2016, în pregătirea unui test de aprindere statică. Amos 8, comandat în martie 2018 la SSL pentru 112 milioane de dolari, cu lansare rezervată la SpaceX, a fost anulat în același an, după ce termenul de plată al avansului a trecut. În aprilie 2018, operatorul a primit o scrisoare prin care i se comunica intenția statului israelian de a lansa și opera un satelit de comunicații prin Israel Aerospace Industries chiar pe 4 grade vest, considerat spațiu aerian național.

Satelitul acela există și lucrează. Se numește Dror 1, cântărește 4,5 tone, are 17,8 metri anvergură cu panourile desfăcute și a fost lansat pe 13 iulie 2025 cu un Falcon 9 de la Cape Canaveral. Este proiectat pentru 15 ani de serviciu și a fost gândit ca înlocuitor al seriei Amos pe poziția israeliană.

Iar de pe celelalte poziții ale flotei, 17 est și 65 est, conturile de acoperire nu ajung cum trebuie peste Europa Centrală și de Est și peste Israel. Așa că, odată contractele încheiate, satelitul bătrân a fost dus în altă parte.

Ce a rămas pe 4 grade vest

Poziția e ocupată acum de Dror 1, iar cataloagele o descriu diferit, ceea ce se întâmplă des la un satelit intrat recent în serviciu. LyngSat îi atribuie patru purtătoare, dintre care trei aparțin platformei israeliene Yes și una singură e liberă. KingOfSat, în schimb, are pagina poziției 4,0 vest fără niciun serviciu trecut în tabel, semn că baza aceea urmărește mai ales bucheteele deschise pentru Europa.

Parametri de recepție:
satelit: Dror 1 (4,0°V)
frecvență: 11.212 GHz
polarizare: verticală
SR: 2963
FEC: 1/2
standard: DVB-S
modulație: QPSK

Middle East TV
service ID: 3
PID video: 1160 (MPEG-4/SD)
PID audio: 1120 (engleză)
sisteme CA: fără, emisie liberă

Celelalte trei purtătoare, 11.140 V și 11.175 V în DVB-S cu SR 27500, plus 11.259 V în DVB-S2 8PSK cu SR 30000 și FEC 2/3, duc bucheteul Yes, criptat Videoguard. În multiplexul de pe 11.175 V mai apar, în clar în listă, canalul parlamentului israelian, cu service ID 1205, și Hala TV, cu service ID 1215, ambele în MPEG-2 SD. Din România, poziția se vede la azimut 216,09 grade și elevație 31,48 grade, valori calculate pentru Târgu Jiu. Adică o antenă obișnuită de 80 de centimetri se uită acolo fără efort, dacă are vedere spre sud-vest.

Am încercat poziția pe receptorul redacției, în noaptea de 5 spre 6 septembrie, cu o antenă offset de 90 de centimetri la Târgu Jiu, pe motor. Niciuna dintre cele trei purtătoare nu s-a putut demodula: 11.175 V cu SR 27500 și 11.212 V cu SR 2963 au dat nivel de intrare între 58 și 63 la sută, dar calitate 3 la sută și niciun acord, nici în DVB-S, nici în DVB-S2. Ca probă de control, imediat după, transponderul de pe 12.092 orizontal de la 0,8 vest a fost prins de pe aceeași antenă la 86 la sută nivel și 96 la sută calitate, deci lanțul de recepție era în regulă.

Deci unghiurile de mai sus sunt corecte, dar spun doar unde se uită antena, nu și ce aude. Fasciculele de pe poziția asta sunt croite pentru Israel, iar o antenă de mărimea celei folosite de noi rămâne, deocamdată, sub pragul de la care semnalul se poate citi. Cine vrea să încerce are nevoie de un reflector vizibil mai mare, iar rezultatul rămâne de dovedit, nu de presupus.

De pe 78 est se prinde ceva la noi

Geometric, da. Practic, deocamdată nu are ce.

Poziția 78 grade est se vede din toată țara, la elevații între 14 și 20 de grade, în funcție de oraș. Sunt valorile cele mai mici la care se mai poate lucra rezonabil cu o antenă fixă, fiindcă la unghiuri sub 15 grade orice gard, copac sau bloc din față taie semnalul, iar drumul prin atmosferă se lungește de aproape patru ori față de o vizare la zenit. Pe ploaie, diferența asta se simte imediat.

Valoarea pentru Târgu Jiu, 116,61 grade azimut și 15,72 grade elevație, e cea afișată de LyngSat pe pagina satelitului. Restul sunt calculate cu aceeași formulă standard pentru orbita geostaționară și se potrivesc pe zecimală cu ea.

Problema e ce se emite acolo. Tabelul de transpondere al satelitului, în ambele cataloage tehnice, e gol. Vecinii de la 78,5 est, sateliții thailandezi Thaicom 6 și Thaicom 8, au fascicule denumite chiar în catalog „SE Asia Ku” și un fascicul C orientat spre Africa, iar valorile EIRP calculate pentru Craiova ies zero pe toate. Cu alte cuvinte, țara e în afara conturului, oricât de mare ar fi antena.

Iar la vârsta lui, Amos 3 are foarte puțin combustibil de manevră rămas, deci capacitatea utilă e limitată prin definiție. Poziția vecină, cu sateliți thailandezi activi și cu piețe de date asiatice în jur, sugerează mai degrabă un rol de capacitate ocazională pentru clienți din Asia decât o revenire în televiziune. Dacă apare vreo purtătoare, se va vedea prima dată tot în cataloagele tehnice.

Un amănunt de proprietate, pentru cine urmărește piața: din 2021 și 2022, operatorul israelian are în acționariat grupul maghiar 4iG, printr-o achiziție etapizată aprobată de autoritățile de la Ierusalim. Același grup a semnat, pe 2 septembrie, primele acorduri europene cu SpaceX pentru servicii de satelit către telefon.