Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat un ghid explicativ privind mecanismele concrete prin care cetățenii și companiile din România pot contesta măsurile abuzive aplicate conturilor lor de către marile platforme online. Procedura are ca temei legal articolul 21 din Regulamentul (UE) 2022/2065 privind piața unică a serviciilor digitale, cunoscut sub acronimul DSA (Digital Services Act).
Regulamentul european instituie norme obligatorii pentru toți furnizorii de servicii intermediare online. Atunci când o platformă decide să șteargă un text, o imagine sau un clip video, să limiteze vizibilitatea unor postări, să suspende monetizarea sau să blocheze accesul la un cont sub pretextul încălcării termenilor interni sau al promovării de conținut presupus ilegal, utilizatorul afectat beneficiază de trei căi distincte de atac.
Mecanismul intern obligatoriu și apelul la organisme extrajudiciare
Prima etapă legală obligatorie o constituie mecanismul intern de soluționare a plângerilor. Orice rețea socială sau platformă are obligația de a pune la dispoziția utilizatorilor un instrument electronic gratuit și ușor accesibil prin care aceștia pot depune o contestație motivată împotriva sancțiunii aplicate. Platforma este obligată să analizeze solicitarea prin verificare umană calificată, nu exclusiv prin algoritmi, și să comunice o decizie argumentată.
Dacă utilizatorul primește un răspuns nesatisfăcător sau dacă platforma refuză soluționarea, intervine mecanismul extrajudiciar prevăzut de art. 21 din DSA. Utilizatorul se poate adresa unui organism independent de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Aceste entități sunt structuri neutre, specializate în drept digital și moderare de conținut, verificate și certificate oficial de autoritățile de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene.
Termenele procedurale și situația organismelor din România
Conform normelor europene, organismele certificate au obligația legală de a analiza cazul și de a transmite o soluție într-un termen de cel mult 90 de dias calendaristice de la înregistrarea dosarului. În situații de o complexitate deosebită, termenul poate fi extins o singură dată, până la maximum 180 de zile.
ANCOM a precizat că, până în prezent, pe teritoriul României nicio entitate juridică privată sau asociație nu a înaintat o cerere formală de certificare ca organism extrajudiciar conform DSA. Cu toate acestea, cetățenii români nu sunt blocați: regulamentul prevede că orice utilizator din Uniunea Europeană se poate adresa oricărui organism certificat deja într-un alt stat membru, în funcție de limba de lucru și de aria de expertiză a acestuia. Lista publică actualizată a acestor centre de arbitraj este disponibilă pe portalul oficial al Comisiei Europene.
Atribuțiile reale ale ANCOM în calitate de Coordonator Digital
Autoritatea a clarificat limitele competențelor sale instituționale: în calitate de Coordonator al Serviciilor Digitale în România, ANCOM are puterea legală de a acorda sau de a retrage certificarea organismelor extrajudiciare care solicită să funcționeze în țara noastră. Cu toate acestea, ANCOM nu are competența de a judeca direct disputele individuale dintre utilizatori și rețelele sociale și nici nu poate obliga o platformă să restabilească un anumit cont.
Dacă o rețea refuză să ofere informații clare despre căile de contestație sau nu respectă deciziile procedurale, utilizatorii pot trimite o sesizare oficială către ANCOM, folosind ghidul publicat pe platforma InfoCentru. În paralel, utilizatorii își păstrează dreptul deplin de a acționa platformele online în judecată în fața instanțelor de drept comun competente.
Sursa: comunicat de presă transmis de ANCOM către redacția HD Satelit. Grafic: ANCOM.
Prin urmare, normele, obligațiile platformelor și căile de atac explicate în ghidul ANCOM sunt în prezent legi aplicabile și pot fi folosite de utilizatori.