Două vești legate de numele Digi au venit în prima săptămână din septembrie, și e ușor să le confunzi. Una e despre grupul Digi Communications, cel din spatele RCS-RDS. Cealaltă e despre firma care deține azi afacerea Digi din Ungaria. Nu e aceeași companie, iar diferența schimbă tot ce urmează.
Prima mișcare: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a vândut ultimul pachet de acțiuni pe care îl mai avea la Digi. A doua: grupul maghiar 4iG a semnat cu SpaceX ca să aducă internet direct pe telefoane, prin sateliții Starlink, în Ungaria și în Albania.
BERD a vândut și ultimul pachet de la Digi
Pe 3 septembrie, BERD a scos la vânzare cele 3,525 milioane de acțiuni Digi care îi mai rămăseseră. Pachetul înseamnă 3,31% din acțiunile de clasă B, cele care se tranzacționează la bursă, și 1,21% din tot capitalul companiei. Vânzarea s-a făcut printr-o plasare accelerată la Bursa de Valori București, adică o ofertă rapidă către investitori, strânsă într-o singură zi.
Banca a confirmat printr-un comunicat pe situl propriu că își încheie astfel investiția. Ieșirea a venit în trepte: pachete vândute în 2024, apoi în 2025, iar acum ultima bucată.
Povestea începe în 2017. Atunci BERD a intrat la listarea Digi la bursă, una dintre cele mai mari oferte private de la noi, și a cumpărat 3,25% pentru 130 de milioane de lei. În nouă ani și-a înmulțit banii de aproape cinci ori. La cotația din ziua vânzării, în jur de 63 de lei pe acțiune, ultimul pachet valora singur peste 200 de milioane de lei. Mai mult decât a dat banca la început pe o felie mult mai mare.
Diferența vine din cât a crescut compania. La listare, Digi valora la bursă în jur de 4 miliarde de lei. Acum trece de 18 miliarde.
Plecarea băncii nu mută controlul
La nivel de comandă nu se schimbă nimic. Zoltan Teszari conduce Digi prin RCS Management, firma care deține acțiunile de clasă A, cele cu drept de vot întărit. BERD a fost tot timpul acționar minoritar, fără cuvânt în deciziile strategice.
Rolul băncii a fost altul, și merită spus. Prezența ei la listarea din 2017 a dat lichiditate acțiunii și a ajutat bursa de la noi să urce, în 2020, în categoria piețelor emergente secundare din clasamentul FTSE. Cu acest ultim pas, Digi atinge ținta de un sfert din acțiuni aflate liber la tranzacționare.
O bancă de dezvoltare care intră la o listare și iese după nouă ani cu profit e semnul că pariul a ieșit. BERD tocmai aceasta face: își recuperează banii înmulțiți și lasă locul altor investitori.
Pentru cititorul din România contează cine e compania aceasta. Digi e cel mai mare operator de la noi. La jumătatea lui 2026 avea 20,5 milioane de contracte active pe piața românească, cu 9% mai multe decât anul trecut.
Numărul pe segmente, la finalul lui iunie 2026:
- telefonie mobilă: 8,4 milioane de contracte, plus 20% într-un an;
- internet fix: 5,2 milioane, plus 4%;
- televiziune cu plată, cablu și satelit: 6,1 milioane, plus 2%.
La televiziune, Digi deține cea mai mare parte din piață. Datele ANCOM de la finalul lui 2025 îi dădeau în jur de 77% dintre abonații la retransmisia de televiziune. Așa că orice mișcare în acționariatul grupului privește, indirect, milioane de gospodării.
4iG semnează cu SpaceX pentru internet pe telefon
Al doilea fir ne duce peste graniță. Grupul maghiar 4iG a semnat două acorduri cu SpaceX, la Bastrop, în Texas. Le-au parafat Gellert Jaszai, șeful 4iG, și Gwynne Shotwell, numărul doi de la SpaceX. Sunt primele înțelegeri de acest fel din Europa.
Primul acord aduce Starlink Mobile. Telefonul obișnuit se leagă direct de satelit, fără antenă și fără vreun aparat în plus. Merge pe telefoanele compatibile cu LTE și țintește locurile unde rețeaua de la sol prinde greu, munții, apele de coastă, plus situațiile de avarie când pică rețeaua terestră.
Serviciul pornește întâi în Ungaria și în Albania. O a doua generație, planificată după, urcă la 5G prin satelit și promite internet de mare viteză direct pe telefon, pe drepturile SpaceX din banda de 2 GHz. Generația aceasta e anunțată pentru patru țări: Ungaria, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord. Când anume, depinde de aprobările din fiecare țară.
Tehnologia aceasta transformă satelitul într-un fel de antenă de telefonie pusă în spațiu. Telefonul crede că vorbește cu un stâlp obișnuit, doar că semnalul urcă la sateliți aflați pe orbită joasă. De aici și nevoia de acord: un satelit care emite pe frecvențele de telefonie deasupra unei țări are nevoie de undă verde de la autoritatea de reglementare de acolo.
Al doilea acord e pentru stat, nu pentru abonați. Poartă numele Sovereign Solutions și înseamnă comunicații securizate prin rețele de sateliți protejate, gândite pentru securitatea națională. Partea aceasta ar urma să pornească în 2027.
4iG operează fostele rețele Digi
Legătura stă în cine e 4iG. Grupul a preluat afacerea Digi din Ungaria, adică Invitel și postul I TV, pentru 625 de milioane de euro, tranzacție încheiată la începutul lui 2022. Un an mai târziu, tot 4iG, împreună cu statul maghiar, a cumpărat și Vodafone Ungaria, pentru circa 1,7 miliarde de euro.
Deci compania care semnează acum cu Starlink operează exact rețelele pe care Digi le-a lăsat în urmă când a ieșit din Ungaria. Nu e Digi al lui Teszari, ci cumpărătorul lui.
Pentru noi, la sol, semnalul direct pe telefon prin Starlink nu e încă o opțiune. Acordul e pentru Ungaria și Balcani, nu pentru România, iar niciun operator de la noi nu a anunțat ceva asemănător. Dar arată în ce direcție merge tehnologia. Sateliții încep să acopere golurile unde antena de telefonie nu ajunge, iar primul pas comercial din Europa se face chiar pe fostele rețele Digi.
Niciun comentariu