Bifrost Communications și Gravity Media au testat împreună un modul optic de 25 de gigabiți pe secundă, gândit pentru imaginea de televiziune trimisă prin fibră pe distanțe lungi. Firma daneză a anunțat colaborarea pe 12 septembrie 2026, în zilele târgului IBC de la Amsterdam. Modulul duce semnale în standardul SMPTE ST 2110 până la 40 de kilometri.
Pentru cine se uită la televizor, anunțul sună a jargon de laborator. Dar el privește drumul pe care îl face imaginea înainte să ajungă la tine acasă.
SMPTE ST 2110 mută studioul de pe cabluri video pe rețea
Ani la rând, într-o televiziune fiecare cameră, fiecare monitor și fiecare mixer au fost legate cu cabluri video dedicate. Standardul lor se numește SDI. Varianta HD a apărut în 1998, iar cablul coaxial ține semnalul curat pe circa 100 de metri.
SMPTE, asociația inginerilor de film și televiziune din Statele Unite, a publicat pe 27 noiembrie 2017 primele patru părți din ST 2110. Familia de standarde trimite imaginea, sunetul și datele de însoțire prin rețele de date, ca pachete separate. Fiecare flux poate lua alt drum prin rețea. La destinație, ceasuri sincronizate le pun la loc cadru cu cadru.
Câștigul e simplu de spus. Potrivit SMPTE, o televiziune nu mai are nevoie de două instalații separate, una de comutatoare video și una de rețea pentru calculatoare. Le ajunge una singură. În 2025, familia de standarde a primit un premiu Emmy pentru inginerie.
Semnalul rămâne însă necomprimat și ocupă mult. Un cablu 3G-SDI, pentru HD 1080p, duce aproape 3 gigabiți pe secundă. Unul 12G-SDI, pentru 4K, duce 11,88 gigabiți. Pe o legătură de 25 de gigabiți încap, la socoteala asta, două semnale 4K sau opt semnale HD.
Bifrost promite 40 de kilometri fără procesorul care consumă mult
Distanța e problema. La producția la distanță, camerele stau pe stadion, iar regia poate fi în alt oraș. Semnalul pleacă prin fibră spre ea. Cum ajunge semnalul de la locul transmisiei la televiziune am explicat în articolul despre legăturile care duc imaginea de la teren la studio.
La 25 de gigabiți, modulele optice obișnuite, cu detecție directă, se opresc puțin peste 10 kilometri, potrivit documentației tehnice a Bifrost. Soluția clasică pentru distanțe mai mari e transmisia coerentă. Ea folosește un procesor digital de semnal, care cere curent mult și costă.
Bifrost a ales o cale de mijloc, pe care o numește cvasi-coerentă. Compensarea dispersiei din fibră se face analogic, în cipul receptorului. Firma dă pentru receptorul complet un consum sub 800 de miliwați, între minus 40 și plus 85 de grade.
Modulul are formatul SFP28 și intră direct în portul unui comutator de rețea. Compania îl prezintă ca primul de 25 de gigabiți de acest fel, cu lungimi de undă din toată banda C. Laserul se poate regla parțial pe altă lungime de undă. Așa, pe aceeași fibră pot merge mai multe canale deodată.
Bo Pedersen, directorul executiv al Bifrost, a declarat că modulul oferă companiilor media o cale mai ieftină de a-și construi rețele de transport prin fibră. Nick Symes, directorul tehnic al Gravity Media UK, a spus că vede potențial în soluțiile compacte care pot lucra pe mai multe lungimi de undă.
Aplicațiile enumerate în anunț sunt carele de transmisie, evenimentele sportive și rețelele din interiorul stadioanelor.
Cine sunt Bifrost și Gravity Media
Bifrost Communications a pornit la începutul lui 2015, ca firmă desprinsă din departamentul de fotonică al Universității Tehnice a Danemarcei. Sediul e la Kongens Lyngby, lângă Copenhaga. Fondatorii, Bo Pedersen și Jesper Bevensee Jensen, au doctorate în inginerie electrică la aceeași universitate.
În 2023, firma a intrat în programul Accelerator al Consiliului European pentru Inovare. Au trecut de selecție 32 de companii, din aproape 500. În mai 2024 a închis o rundă de finanțare cu fondul consiliului și doi investitori noi.
Modulul de 25 de gigabiți și 40 de kilometri a fost lansat în septembrie 2025, la târgul ECOC de la Copenhaga. În martie 2026, compania a anunțat primele livrări către clienți pentru primăvară. Cercetarea se face în Danemarca, iar fabricația în Belgia.
Gravity Media e o firmă de servicii pentru producția de televiziune: care de transmisie, echipamente, echipe tehnice. Numele există din noiembrie 2019, când Gearhouse Broadcast, Input Media, HyperActive Broadcast și Chief Entertainment au trecut sub aceeași marcă. Gearhouse Broadcast lucra din 1993. Grupul de care țin toate, Gravity Media Group, a fost format în 2000.
La unificarea din 2019, compania avea activitate în Marea Britanie, Australia, Statele Unite, Franța, Germania și Qatar. România nu era pe listă.
Pentru tine, acasă, testul ăsta nu schimbă receptorul și nici antena. ST 2110 lucrează înainte de emisie, în regie și pe drumul de la stadion la studio. Semnalul care pleacă spre public, prin satelit, cablu sau internet, se comprimă la fel ca până acum.
Tot în zilele IBC 2026, SES a lansat o platformă care pune la un loc satelitul, fibra și internetul. Târgul se ține la Amsterdam până pe 14 septembrie.
Niciun comentariu