ChatGPT, Reddit și Roblox intră sub regimul strict al legii serviciilor digitale

Patru luni. Atât au la dispoziție ChatGPT, Reddit și Roblox ca să se conformeze obligațiilor celor mai grele din legea europeană a serviciilor digitale. E regulamentul care reglementează platformele mari, cunoscut după inițialele englezești DSA. Comisia Europeană le-a desemnat pe 31 august. Termenul se împlinește în ianuarie 2027.

ChatGPT a intrat în categoria motoarelor de căutare online foarte mari. Reddit și Roblox, în cea a platformelor online foarte mari. Împărțirea nu e o simplă formalitate. De ea depinde ce anume are de demonstrat fiecare serviciu la Bruxelles.

Partea cea mai interesantă din decizie e chiar încadrarea asistentului de conversație. Comisia scrie că ChatGPT răspunde la întrebările omului și, ca să o facă, caută și pe internet. De aici, serviciul e socotit hibrid, iar funcția de căutare îl încadrează la definiția motorului de căutare. E primul asistent bazat pe inteligență artificială care ajunge acolo.

Pragul e de 45 de milioane, iar cifrele le declară serviciile

Supravegherea întărită se declanșează la 45 de milioane de utilizatori lunari în medie, în Uniune. Cifrele nu le adună Comisia. Le publică serviciile însele, din șase în șase luni, fiindcă regulamentul le obligă. Acestea sunt cifrele declarate de cele trei.

ChatGPT depășește de trei ori pragul. Și doar cu partea de căutare, nu cu tot ce face asistentul. La Roblox, cifra a coborât puțin: pentru cele șase luni încheiate în februarie, platforma raportase 48 de milioane. Diferența nu schimbă nimic. Pragul rămâne depășit.

Ce au de făcut până în ianuarie

Obligațiile care vin odată cu desemnarea sunt de mai multe feluri, iar cele mai apăsătoare țin de riscuri:

• evaluarea anuală a riscurilor sistemice, adică răspândirea conținutului ilegal, efectele asupra minorilor, sănătatea fizică și mintală a utilizatorilor, drepturile fundamentale, procesele electorale și securitatea publică;
• măsuri care să reducă riscurile găsite, plus un audit independent, în fiecare an;
• un registru public al reclamelor afișate, în care se poate căuta;
• cel puțin o variantă de recomandare a conținutului care să nu se bazeze pe profilarea utilizatorului;
• acces la date pentru cercetătorii calificați;
• un mecanism de răspuns la criză și rapoarte de transparență;
• taxa anuală de supraveghere, plafonată la 0,05% din profitul mondial din anul dinainte.

Peste toate acestea, Comisia primește puteri de investigație. Poate examina funcțiile din spatele serviciilor și sistemele legate de ele.

Amenda maximă e de 6% din cifra de afaceri mondială. Și nu e o cifră teoretică. Pe 5 decembrie 2025, Comisia a amendat rețeaua X cu 120 de milioane de euro, în prima decizie de neconformare din istoria regulamentului. Motivele au fost bifa albastră care se putea cumpăra, registrul de reclame și accesul cercetătorilor la date publice.

Supravegherea se împarte între Bruxelles și autoritatea din țara unde e înregistrată firma. Pentru ChatGPT, Comisia lucrează cu Coimisiún na Meán, din Irlanda. Pentru Reddit și Roblox, cu autoritatea olandeză pentru consumatori și piețe. Cu cele trei servicii noi se ajunge la 28 de platforme și motoare de căutare sub supraveghere întărită. Primul val fusese desemnat pe 25 aprilie 2023.

Merită pus alături cele două date. De la primul val de desemnări până la prima amendă de neconformare au trecut doi ani și jumătate. Termenul de patru luni e, deci, doar începutul procedurii, nu momentul în care se vede ceva pe ecran.

Roboții trebuie să spună că sunt roboți

A doua schimbare pornise cu patru săptămâni mai devreme și se leagă de prima. De la 2 august, Oficiul pentru inteligență artificială al Comisiei și autoritățile naționale au început să aplice legea europeană a inteligenței artificiale, regulamentul cunoscut ca AI Act. În aceeași zi au intrat în vigoare și regulile de transparență.

Trei lucruri se schimbă pentru omul din fața ecranului:

• roboții de conversație și celelalte sisteme cu care vorbești trebuie să spună că sunt mașini, nu oameni;
• imaginile, clipurile și înregistrările audio produse sau modificate cu inteligență artificială, adică falsurile de tip deepfake, trebuie etichetate;
• conținutul făcut sau modificat de o mașină trebuie să poarte un marcaj citibil automat, ca să poată fi depistat mai ușor.

În ziua anunțului, Comisia a publicat și o primă listă cu peste 180 de organizații care au semnat codul de bune practici privind transparența conținutului făcut cu inteligență artificială. Codul e voluntar. Dar semnătura le oferă companiilor un mod de a-și dovedi conformarea recunoscut în toate cele 27 de state, în loc de 27 de discuții separate.

Calendarul mai are două borne apropiate. Sistemele generative care erau deja pe piață înainte de 2 august au timp până pe 2 decembrie 2026 să pună marcajul citibil automat. Iar detectarea filigranelor trebuie să devină interoperabilă până pe 2 februarie 2027. Adică un semn pus de o firmă să poată fi citit și de uneltele altora.

Furnizorii modelelor de uz general au obligații separate. Trebuie să păstreze documentație pentru autorități și pentru cei care dezvoltă peste modelele lor. Trebuie să aibă o politică privind drepturile de autor. Și trebuie să publice un rezumat suficient de detaliat al conținutului folosit la antrenare. Modelele cele mai avansate, cele care pot produce riscuri la scară mare, primesc cerințe în plus.

Amenzile din legea inteligenței artificiale urcă până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri mondială, pentru practicile interzise. Pentru încălcarea celorlalte obligații, transparența inclusă, plafonul e de 15 milioane sau 3%. Se ia suma mai mare dintre cele două. La firmele mici se aplică plafonul mai mic.

Și aici cele două legi se ating. Oficiul pentru inteligență artificială aplică regulile de transparență și pentru sistemele integrate în platformele sau motoarele de căutare desemnate sub legea serviciilor digitale. Prin desemnarea din 31 august, ChatGPT ajunge sub ambele regimuri în același timp.

La partea științifică, Oficiul se sprijină pe un grup de 60 de experți independenți, întrunit pentru prima dată de curând. Consilier științific principal a fost numit profesorul Alessandro Abate, de la Universitatea Oxford. Tot Comisia a deschis un instrument de reclamații pentru public, plus un canal protejat pentru angajații furnizorilor care vor să semnaleze o încălcare.

La noi, sesizările merg la ANCOM

Coordonatorul serviciilor digitale din România e ANCOM, desemnat prin Legea 50/2024, publicată în Monitorul Oficial pe 19 martie 2024. Acolo ajung sesizările despre furnizorii de servicii intermediare. Și tot ANCOM ține legătura cu Comisia și cu autoritățile din celelalte state.

Pentru legea inteligenței artificiale, arhitectura e mai nouă și mai împărțită. Guvernul a adoptat pe 12 martie 2026 un memorandum prin care ANCOM devine autoritate de supraveghere a pieței și punct național unic de contact. ASF și Banca Națională preiau sistemele cu risc ridicat din serviciile financiare. Autoritatea pentru protecția datelor le preia pe cele biometrice folosite în aplicarea legii. Iar Autoritatea pentru Digitalizarea României e autoritate de notificare.

ANCOM a precizat în iulie că autoritățile desemnate lucrează, împreună cu alte instituții, la cadrul legislativ național care urmează să stabilească procedurile de cooperare și regimul sancțiunilor. Până când actul acela trece, amenzile pentru modelele mari vin de la Bruxelles. Nu de la București.

Pentru utilizatorul obișnuit, schimbările se văd în locuri mărunte. O opțiune de afișare care nu se sprijină pe profilare, la Reddit și la Roblox. Un registru în care se poate căuta cine a plătit o reclamă. O etichetă pe un clip fals. Un robot care declară imediat că e mașină.

Roblox mai are un motiv de atenție. Ghidul Comisiei privind protecția minorilor, din 14 iulie 2025, cere platformelor la care ajung copiii setări implicite mai stricte și forme de verificare a vârstei. Vizează și mecanismele care țin copilul lipit de ecran. Ghidul nu obligă pe nimeni prin el însuși. Dar Comisia îl folosește ca reper când judecă dacă o platformă și-a îndeplinit obligațiile.

Următorul termen din calendarul european cade pe 2 decembrie 2026.