Comisia Europeană a adoptat pe 15 septembrie 2026 pachetul legislativ Fair Labour Mobility Package, prin care diplomele, calificările și istoricul de asigurări sociale ale românilor care muncesc în alt stat membru urmează să ajungă în telefon, sub formă de documente digitale. Potrivit Comisiei, pachetul e format dintr-o comunicare și cinci propuneri de acte legislative, prezentate de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu.
Măsura vizează cei 14 milioane de cetățeni europeni care lucrează sau locuiesc în alt stat membru decât cel de origine, potrivit cifrelor Comisiei. La ei se adaugă 3,64 milioane de lucrători detașați temporar și peste 8 milioane de cereri anuale pentru documente de asigurări sociale în situații transfrontaliere. Pentru sute de mii de români plecați la muncă în Germania, Franța, Italia sau Spania, o parte din birocrația de până acum s-ar muta pe telefon.
Pașaportul social digital, cu documentele într-un portofel electronic
Piesa centrală a pachetului e Regulamentul privind Pașaportul European de Securitate Socială, cunoscut ca ESSPASS. El le permite cetățenilor să ceară și să primească documentele de asigurări sociale online, păstrate în Portofelul European de Identitate Digitală (EU Digital Identity Wallet), instrumentul pe care Uniunea Europeană îl construiește separat pentru identificarea electronică a cetățenilor.
Digitalizarea se face în etape. La un an de la intrarea în vigoare a regulamentului ESSPASS, primul document care devine digital e formularul portabil A1, cel care dovedește unde plătește contribuții un lucrător detașat. În maximum trei ani, i se adaugă cardul european de asigurări de sănătate și celelalte documente de asigurări sociale, plus recunoașterea calificărilor pentru profesiile reglementate.
„Oriunde alegi să mergi, competențele tale merg cu tine, sunt înțelese, recunoscute și valorizate. Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor pentru a înțelege cum se face sau ce acte îți trebuie”, a declarat Roxana Mînzatu, potrivit Mediafax.
Diplomele devin credențiale digitale, cu traducere automată
A doua propunere importantă, Skills Portability Act, obligă statele membre să transforme calificările cetățenilor, de la diplome de bacalaureat și certificate de ucenicie, până la licențe, masterate și doctorate, în credențiale digitale securizate. Documentele urcate în limba română urmează să fie traduse și verificate automat, printr-o interfață unică europeană, fără ca cetățeanul să mai treacă pe la fiecare instituție națională în parte.
Pentru profesiile reglementate, recunoașterea calificărilor devine obligatoriu digitală, cu un termen țintă de cinci săptămâni, față de aproximativ trei luni cât durează în prezent. Pe lista profesiilor cu recunoaștere automată extinsă intră acum și fizioterapeuții, iar Comisia a început deja demersurile pentru alte zece meserii cu deficit de personal în Uniune: ingineri civili, electricieni, arhitecți peisagiști și tehnicieni biomedicali, printre altele.
Puteri sporite pentru Autoritatea Europeană a Muncii
Pachetul consolidează și rolul Autorității Europene a Muncii (ELA), care primește puteri sporite pentru inspecții transfrontaliere neanunțate și pentru combaterea dumpingului social, inclusiv la muncitorii veniți din afara Uniunii. Potrivit Comisiei, miza nu e încurajarea plecărilor din țara de origine, ci reducerea supracalificării irosite: aproximativ 20% dintre lucrătorii europeni ocupă locuri de muncă sub nivelul real al studiilor lor, din cauza barierelor administrative dintre state.
Restul propunerilor din pachet includ modificarea Directivei privind calificările profesionale și o directivă separată pentru recunoașterea calificărilor cetățenilor din afara Uniunii Europene, gândită pentru meseriile cu deficit mare de personal.
Proiectul urmează acum traseul obișnuit al unei propuneri legislative europene: dezbaterile în Parlamentul European și în Consiliul UE, unde textul poate fi modificat înainte de a deveni obligatoriu pentru statele membre. Pentru cetățenii europeni, inclusiv românii care lucrează în afara țării, pașaportul digital nu devine funcțional imediat, ci pe etape, o dată cu intrarea în vigoare a fiecărui regulament.
Ideea unui document oficial păstrat pe telefon nu e nouă în administrația românească: noile cărți electronice de identitate merg deja în aceeași direcție, la nivel național, cu un cip care stochează datele titularului.
Pentru un lucrător care astăzi trebuie să apostileze o diplomă, să o traducă legalizat și să o depună fizic la o instituție din altă țară, schimbarea reală ar fi eliminarea acestor pași. Formularul A1, cel mai cerut document dintre toate, ajunge acum primul în format digital tocmai fiindcă e cel mai des solicitat de lucrătorii detașați: șoferi de camion, muncitori din construcții, personal medical trimis temporar în alt stat membru. Fiecare astfel de cerere, în prezent, trece prin casa de pensii sau prin casa de asigurări de sănătate din țara de origine, cu termene care pot ajunge la săptămâni.
Comisia nu a dat încă un termen exact pentru adoptarea finală a regulamentelor. Ritmul obișnuit al unei propuneri de anvergura asta, cu cinci acte legislative separate, e de un an sau doi până la un acord între Parlament și Consiliu, urmat de perioada de implementare pe etape descrisă mai sus.
Niciun comentariu