Toată lumea a primit măcar un SMS de genul „coletul dumneavoastră nu a putut fi livrat, actualizați adresa aici”. ANCOM a publicat un set de recomandări despre exact aceste mesaje, în care numele unor firme de curierat cunoscute e folosit fără voia lor, ca să pară că totul e în regulă.
Cum arată mesajele
Tiparul e mereu același: un mesaj scurt, o urgență inventată și un link. ANCOM dă și exemple concrete din cele care circulă acum:
- „Coletul dumneavoastră nu a putut fi livrat. Vă rugăm să vă actualizați adresa accesând linkul de mai jos.”
- „Pentru finalizarea livrării este necesară achitarea unei taxe suplimentare. Efectuați plata aici.”
- „Selectați punctul de ridicare pentru coletul dumneavoastră accesând următorul link.”
- „Coletul va fi returnat expeditorului dacă nu confirmați livrarea în următoarele 24 de ore.”
- „Actualizați datele de livrare pentru a evita anularea expedierii.”
- „Aveți un colet la numărul dvs. Alegeți un locker.”
Linkul duce către o pagină care copiază, uneori foarte bine, site-ul oficial al firmei de curierat. Acolo ți se cer date personale sau de card, sub pretextul unei taxe mărunte. Suma e mereu mică, tocmai ca să nu stai pe gânduri.
Semnalele care ar trebui să te oprească
ANCOM recomandă prudență dacă mesajul îți cere să actualizezi urgent datele de livrare, îți cere plata unei taxe neprevăzute, conține un link către un domeniu care nu e cel oficial al firmei, te presează cu un termen de câteva ore, îți cere să te conectezi cu contul de WhatsApp sau îți cere date personale ori bancare.
Verificarea domeniului e, de departe, testul cel mai util. Paginile false folosesc adrese care seamănă cu cele reale, dar au ceva în plus sau în minus, o cratimă, o literă schimbată, o terminație diferită. Merită citită adresa în întregime, nu doar începutul ei.
Ce nu îți cere niciodată un curier
Autoritatea punctează explicit ce nu solicită firmele de curierat prin SMS sau e-mail: parolele conturilor, codurile de verificare primite prin SMS sau în aplicații de mesagerie, codurile de autentificare pentru aplicații precum WhatsApp și datele complete ale cardului bancar, adică numărul, data expirării și codul de pe spate. Dacă un mesaj îți cere oricare dintre astea, e clar ce se întâmplă.
Cum te ferești, practic
Regula care rezolvă aproape toate cazurile: nu deschide linkul din mesaj. Dacă chiar aștepți un colet, intri direct în aplicația oficială a firmei de curierat sau tastezi tu adresa site-ului și verifici acolo. Dacă există într-adevăr o problemă cu livrarea, o vezi în cont.
Restul recomandărilor merg în aceeași direcție: nu introduce date personale sau bancare pe pagini a căror autenticitate nu o poți verifica, nu da nimănui codurile primite prin SMS, iar dacă ai dubii, sună firma de curierat folosind numărul de pe site-ul ei oficial, nu unul primit în mesaj.
Un ultim lucru pe care ANCOM îl subliniază: mesajele astea se înmulțesc vizibil în perioadele de concedii și în lunile cu multe cumpărături online, când oricum toată lumea așteaptă câte un colet și e mai puțin atentă. Dacă primești unul, cel mai util lucru pe care îl poți face e să anunți firma a cărei identitate e folosită abuziv și autoritățile competente.
Unde se raportează, concret
Autoritatea dă și adresa, nu numai sfatul. În recomandările publicate pe 4 august scrie că tentativele de fraudă de felul ăsta se raportează la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, la numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.
Dacă datele cardului au apucat să fie introduse sau plata a fost confirmată, primul telefon e la banca emitentă. Paguba se reclamă la poliție. Autoritatea de reglementare îndrumă mai departe: pe pagina ei despre fraudă și securitatea datelor, cel păgubit e îndrumat către operator și către poliție.
Ce filtrează rețeaua și ce nu
O parte din problemă se rezolvă înainte ca telefonul să sune. Din 7 iulie 2025, operatorii care au legături de interconectare cu rețele din afara țării blochează apelurile venite din străinătate care afișează numere românești de telefonie fixă sau numere cu prefixul +40 care nu respectă structura din planul național de numerotație. Măsura e descrisă în raportul anual al autorității pe 2025.
Numerele mobile nu intră în filtru. Explicația dată de autoritate e roamingul: un abonat român care sună de afară trebuie să își păstreze numărul afișat, altfel s-ar bloca și apeluri legitime.
Filtrul ăsta e însă pentru apeluri. Mesajele scrise urmează alt traseu, iar numele care apare ca expeditor nu trece prin nicio verificare centrală. În Irlanda, de pildă, expeditorii neînregistrați sunt marcați ca probabilă fraudă de la 3 iulie 2025 și blocați de la 3 octombrie 2025. Registre de expeditori mai există în Finlanda, Franța, Italia, Norvegia, Polonia, Spania și Regatul Unit.
Datele astea sunt dintr-un raport al BEREC, organismul care reunește autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană, și dintr-o comparație pe cincisprezece țări europene prezentată acolo. România nu apare în comparația aceea. Și de aici vine greutatea sfaturilor de mai sus. La mesaje, verificarea o face deocamdată cititorul, nu rețeaua.
Articol realizat pe baza materialului informativ transmis de ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) către redacția HD Satelit, prin InfoCentru ANCOM. Textul a fost rescris de redacție.
Corect