Două anunțuri făcute în vara asta decid, împreună, cum va arăta imaginea din sufrageria ta peste doi ani. Producătorul sud-coreean de panouri LG Display investește 3.000 de miliarde de woni, circa 1,8 miliarde de euro, în OLED de generație următoare. Iar Samsung Electronics a pornit primul serviciu de streaming cu HDR10+ ADVANCED, pe Prime Video, la câteva luni după ce Dolby și-a lansat propria treaptă nouă. Primul ține de cât de luminos poate fi ecranul. Al doilea, de cine hotărăște cum se folosește lumina aceea. Amândouă ajung la noi în magazin, fiindcă televizoarele se cumpără și se folosesc aici.
1,8 miliarde de euro pentru panouri mai luminoase
Pe 30 iulie, LG Display a anunțat că a fost selectată pentru finanțare într-un program de stat sud-coreean dedicat industriei ecranelor. Fondul național de creștere pune 1.500 de miliarde de woni sub formă de împrumut pe termen lung cu dobândă mică, iar compania adaugă încă 1.500 de miliarde din resurse proprii. Total: 3.000 de miliarde de woni.
Banii nu se duc în capacitate suplimentară, ci în tehnologie. Ținta declarată e OLED-ul tandem, adică panoul cu două sau mai multe straturi emisive suprapuse, care urcă luminozitatea și durata de viață și scade consumul, cu prețul unei fabricații mai complicate. Alături de el, LTPO, oxidul policristalin la temperatură joasă, folosit pentru control fin al frecvenței de împrospătare și pentru panouri mai subțiri. Investiția merge în echipamente și infrastructură la fabricile din provincia Gyeonggi, în special la Paju, iar aplicațiile vizate trec dincolo de televizoare: laptopuri, tablete, ecrane de bord auto și monitoare de joc.
Compania a avut motive practice să ceară bani de stat. În trimestrul al doilea din 2026 a raportat venituri de 3,8 miliarde de dolari, cu un procent peste trimestrul anterior, și o pierdere operațională de 73,5 milioane de dolari, provocată de o cheltuială punctuală cu programele de pensionare voluntară. Fără acea cheltuială, activitatea de bază ar fi ieșit pe profit, ceea ce ar fi fost prima oară în cinci ani într-un trimestru al doilea, sezonier slab.
Unde se fabrică, de fapt, ecranele
Panourile OLED mari, cele de la 42 la 97 de inci, vin practic de la un singur furnizor: LG Display, care le livrează inclusiv unor mărci concurente, între care Sony și Panasonic. Samsung Display a intrat pe segment în 2022, cu arhitectura QD-OLED, dar cu o capacitate mai mică. Adică televizorul OLED cumpărat din România, indiferent de sigla de pe ramă, are înăuntru sticlă produsă de una din două fabrici coreene.
Contrastul cu LCD-ul e brutal. În aprilie 2026, producătorii chinezi dețineau 71,9 la sută din livrările mondiale de panouri LCD pentru televizoare. LG Display a ieșit complet din LCD, vânzând ultima sa fabrică, cea din Guangzhou, către CSOT pentru aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Strategia coreeană nu mai e volumul, ci marfa pe care ceilalți nu o pot face încă.
Cifrele de piață arată de ce presiunea e reală. Livrările mondiale de OLED de suprafață mare urcă în 2026 cu 18,8 la sută, până la 38,8 milioane de unități, dar creșterea vine din laptopuri, plus 66 la sută, și din monitoare, plus 34 la sută. Ecranele OLED pentru televizoare scad cu 2,5 la sută. Explicația ține de costuri: scumpirea memoriilor și a altor componente lovește toate categoriile, însă producătorii de televizoare nu pot trece scumpirea în prețul de raft la fel de ușor ca cei de calculatoare. Piața mare de ecrane, în ansamblu, coboară cu 2,3 la sută, la 916,9 milioane de unități, iar veniturile cu 1,7 la sută, la 69,9 miliarde de dolari.
Pentru cumpărător, concluzia practică e simplă. Investiția aceasta nu ieftinește televizorul OLED anul viitor. Ce face e să pregătească panouri mai luminoase și mai economice, iar ieftinirea vine pe altă cale: variantele de panou cu cost redus, tandemul cu două straturi și versiunea simplificată de WOLED, cu care furnizorul încearcă să coboare OLED-ul sub pragul unde astăzi începe segmentul premium.
HDR10+ ADVANCED, prima oară într-un serviciu de streaming
Luminozitatea mai mare pune o problemă nouă: cine decide cât din ea se folosește, scenă cu scenă. Răspunsul stă în metadatele dinamice, iar acolo se dau două tabere.
Samsung a anunțat pe 4 august, în secțiunea proprie de comunicate de presă, că Prime Video devine primul serviciu de streaming care difuzează în HDR10+ ADVANCED, global, pe titluri selectate. Noua treaptă aduce două lucruri concrete. Întâi, o luminozitate generală și de vârf mai mare, obținută din metadate statistice extinse, care păstrează detaliul din umbre și urcă vârfurile acolo unde sportul și scenele de acțiune au nevoie. Apoi, o netezire inteligentă a mișcării, cu metadate scenă cu scenă, prin care televizorul curăță mișcarea la un meci fără să transforme filmul în telenovelă.
Funcția pornește pe gama din 2026 a producătorului, pe modelele R95H, S95H, S90H, R85H, S85H, LS03HW, LS03H și QN80H, adică pe seriile Neo QLED, OLED și MicroRGB ale anului. Nu are nevoie de reglaje: televizorul actualizat la ultima versiune de firmware comută singur pe titlurile compatibile. O rezervă merită știută dinainte, fiindcă îi va nedumeri pe cinefili: treapta ADVANCED nu funcționează în Filmmaker Mode, modul care dezactivează tocmai procesările de imagine.
Taeyong Son, vicepreședinte executiv al diviziei de afișaje a companiei, a spus că formatul ajunge prima oară într-un sistem de divertisment de acasă. BA Winston, vicepreședinte de tehnologie la Prime Video, l-a numit un pas înainte pentru clienții serviciului. Certificarea e administrată de HDR10+ Technologies, care numără 185 de companii adoptoare și peste 22.000 de produse certificate, de la televizoare la telefoane și playere. Argumentul comercial al taberei e scris pe pagina oficială a standardului: programul de certificare funcționează fără redevențe, fără taxă pe aparat.
Tabăra cealaltă: Dolby Vision 2
Dolby a mișcat prima, cu aproape un an înainte. Pe 2 septembrie 2025 a prezentat Dolby Vision 2, construit în jurul unui motor de imagine refăcut. Precision Black atacă reproșul cel mai vechi adus formatului, acela că filmele ies prea întunecate. Light Sense citește lumina din cameră și datele de referință din sursă. Sports and Gaming Optimization umblă la punctul alb și la mișcare pentru conținut viu. Authentic Motion e prezentat drept primul instrument de control al mișcării condus de intenția creatorului, cadru cu cadru. Formatul se vinde în două trepte, Dolby Vision 2 și Dolby Vision 2 Max, a doua rezervată televizoarelor de vârf.
Pe 6 august 2026, formatul a ajuns pe primele aparate: modelele Hisense UX, UR9, UR8 și U7, în varianta Pro pentru Europa, pe Google TV și VIDAA, prin actualizare de software, în America de Nord, Europa și Asia. Ele sunt și primele din lume cu treapta Max. TCL urmează cu seriile X și C în trimestrul al patrulea, iar TP Vision aduce Dolby Vision 2 Max pe modelele Philips OLED811, OLED911 și OLED951 la sfârșitul anului. De partea conținutului s-au angajat CANAL+, iQIYI și Peacock.
Absențele spun mai mult decât prezențele. LG a declarat că nu are planuri concrete pentru Dolby Vision 2 și a precizat că formatul nu e retrocompatibil, deci nu ajunge pe televizoarele vechi printr-o actualizare. Sony rămâne pe Dolby Vision clasic în gama 2026. Samsung nu a licențiat niciodată Dolby Vision, în nicio formă, și nu dă semne că s-ar răzgândi: licența Dolby se plătește pe aparat, HDR10+ nu.
Ce înseamnă asta la raft, în România
Taberele se împart curat, iar cumpărătorul le poate citi de pe cutie:
- Samsung: HDR10 și HDR10+, inclusiv treapta ADVANCED pe gama 2026. Fără Dolby Vision.
- LG și Sony: HDR10 și Dolby Vision clasic. Fără HDR10+, fără Dolby Vision 2 în 2026.
- Philips, TCL și Hisense: și HDR10+, și Dolby Vision, iar modelele de vârf primesc Dolby Vision 2 până la finalul anului.
Cum verifici, practic: siglele HDR de pe cutie și din fișa produsului sunt obligatoriu declarate, iar televizorul le arată și singur, în meniul de informații despre semnal, atunci când redă un titlu compatibil. Dacă vrei ambele familii de metadate dinamice în casă, singura variantă sigură azi e o marcă din a treia categorie. Un aparat cumpărat acum din primele două categorii îți fixează tabăra pentru toată durata lui de viață, fiindcă niciunul dintre cele două formate noi nu se adaugă printr-o simplă actualizare pe hardware care nu a fost gândit pentru ele.
Miza e mai mare decât pare, fiindcă toate serviciile implicate funcționează la noi. Prime Video difuzează HDR10+ ADVANCED global, pe titluri selectate. Netflix transmite în HDR10+ din 2025, dar cere aparatului atât decodare AV1, cât și HDR10+, motiv pentru care condiția o îndeplinesc mai ales televizoarele Samsung din ultimii ani. Dolby Vision e prezent pe Netflix, Apple TV+ și Disney+. Cu alte cuvinte, abonamentul e același pentru toată lumea, iar ce vezi din el depinde de sigla de pe televizor.
Momentul e prost ales pentru o alegere greșită, fiindcă românii cumpără chiar acum aparate mai mari și mai scumpe. Victor Armășelu, vicepreședinte al Samsung Electronics România și Bulgaria, a dat în primăvară cifrele pieței de la noi: 1,3 milioane de televizoare vândute în 2025, pentru circa 390 de milioane de euro, și 241.000 de aparate în primul trimestru din 2026, pentru 71 de milioane de euro, cu o estimare de 400 de milioane de euro pe tot anul. Diagonala medie a pieței a urcat de la aproximativ 32 de inci acum câțiva ani la circa 48 la începutul lui 2026, iar la clienții mărcii trece de 55. Segmentul premium, definit ca aparate peste 55 de inci și peste 1.000 de euro, a însemnat 5 la sută din unități, dar 20 la sută din valoare.
Un televizor de peste 1.000 de euro stă în sufragerie șapte, opt ani. În intervalul ăsta, panourile vor deveni mai luminoase, cu banii investiți acum la Paju, iar cele două tabere de metadate se vor bate în continuare pentru dreptul de a comanda luminozitatea aia. Singura decizie care îți aparține se ia o dată, în magazin.
Niciun comentariu