Un studiu prezentat pe 30 octombrie 2026 arată că peste 60% dintre firmele din România cu cel puțin 10 angajați folosesc unelte de inteligență artificială. Însă numai 3,3% au reușit să integreze cu adevărat tehnologia în activitățile și procesele zilnice.
Tranziția este la început.
Cercetarea realizată de organizația Edge Institute alături de Confederația Patronală Concordia a analizat modul în care companiile locale privesc noile unelte informatice. Datele colectate de institutul MIA în cursul verii trecute pe un eșantion de 1.003 firme reflectă o discrepanță mare între curiozitate și utilizarea practică.
Peste 60% din firmele din România cu cel puțin 10 angajați folosesc inteligența artificială într-o formă sau alta în activitate. Dar doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei, arată cifrele centralizate. Pentru majoritatea angajaților, contactul cu aceste unelte este unul ocazional și neorganizat.
Cifrele mari ascund o folosire redusă
În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați. De multe ori, este vorba despre inițiativa personală a unui salariat care apelează la un asistent virtual pentru a redacta un mesaj sau pentru a traduce rapid un text.
Și pregătirea internă lipsește în cele mai multe locuri. Doar două din zece firme derulează programe de instruire pentru salariați, iar 26% au stabilit reguli clare pentru folosirea responsabilă a datelor. Mai mult, numai 15% dintre companii consideră noile tehnologii drept o piesă centrală a planului lor de dezvoltare.
Diferențele sunt clare.
Dintre companiile care apelează la astfel de programe, peste 61% le utilizează pentru rezumate, traduceri și căutarea informațiilor. Aproape 60% generează texte și mesaje pentru comunicarea zilnică. Doar 39% folosesc algoritmii pentru analiza bazelor de date și aproape 28% pentru automatizarea sarcinilor repetitive.
Pe lângă sarcinile de birou, crearea de conținut vizual, audio sau video este căutată în 37% dintre companii. Iar sarcinile mai complexe de programare informatică și baze de date ajung la o pondere de 23%.
Diferența majoră față de statisticile europene
Rezultatele din toamna asta par surprinzătoare dacă ne uităm la cifrele oficiale din anii trecuți. Datele publicate de biroul european de statistică Eurostat pentru anul 2025 indicau un nivel de numai 5,2%, ceea ce plasa România pe ultimul loc din Uniunea Europeană la capitolul tehnologiilor avansate în afaceri.
Explicația vine din modul de măsurare. Cifrele europene din 2025 au numărat doar tehnologiile licențiate oficial de companii. Studiul actual include și folosirea liberă, când un angajat deschide pe cont propriu o fereastră de dialog cu un asistent virtual pentru munca de birou.
Lipsa digitalizării de bază blochează extinderea
Adevărata piedică în calea automatizării nu este lipsa interesului, ci absența dotării informatice primare. Aproape jumătate dintre companiile chestionate, mai exact 46%, nu utilizează niciunul dintre cele opt instrumente digitale de bază măsurate în cercetare.
Mărimea firmei produce diferențe vizibile la acest capitol. În rândul firmelor mici, cu un număr cuprins între 10 și 25 de angajați, procentul celor lipsite de orice unealtă digitală urcă la 55%. În schimb, la companiile mari din economie, lipsa totală a uneltelor digitale coboară la numai 3%.
Nivelul ăsta de dotare dictează totul. Rata de folosire a noilor instrumente urcă de la 33% în cazul companiilor fără unelte digitale până la 91% la cele care dețin cel puțin trei sisteme de lucru. Când dotarea informatică este similară, mărimea companiei nu mai contează atât de mult.
Nu toate firmele investesc.
Aproximativ 30% dintre administratorii de firme plănuiesc achiziții în zona inteligenței artificiale în perioada următoare. Dintre aceștia, 78% afirmă că au nevoie neapărat de sprijin financiar din fonduri externe pentru a putea susține cheltuieli de felul ăsta. La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat domeniul și nu îl consideră util.
Banii publici trebuie să ajute utilizatorii
Autorii cercetării atrag atenția că politicile de finanțare trebuie regândite de la bază. Economia are nevoie de sprijin pentru introducerea programelor elementare de gestiune electronică a documentelor înainte de a trece la sisteme avansate de automatizare.
Iar fondurile publice ar trebui direcționate către companiile care folosesc aceste unelte pentru a deveni mai productive, nu numai către firmele care le creează. Un sprijin acordat prin diagnoză gratuită poate ajuta micile afaceri locale să recupereze decalajul față de restul pieței europene.
Articol documentat de redacția HD Satelit din surse publice. Foto: Shixart1985 / Wikimedia Commons (CC BY 2.0).
Niciun comentariu