Compania Netcity Telecom a anunțat pe 14 noiembrie că rețeaua subterană de fibră optică din București a depășit 3.000 de kilometri și conectează în prezent circa 70.000 de clădiri. Conductele subterane asigură suportul tehnic pentru aproape 600.000 de locuințe și spații de birouri din Capitală, iar operatorul pregătește o nouă etapă de dezvoltare.
Netcity nu funcționează ca un furnizor clasic de internet la care să închei un abonament rezidențial. Nu primești factură directă de la companie. Nici routerul nu ți-l trimite cineva prin curier. Rolul proiectului este să pună la dispoziție canalizația subterană prin care marii operatori comerciali își trag propriile cabluri optice către clădiri.
Dacă ai abonament fix în București, semnalul trece cel mai probabil pe sub asfalt. În loc ca fiecare firmă de comunicații să sape șanțuri separate pe trotuare, toți furnizorii folosesc aceeași rețea comună. Iar cablurile aeriene care atârnau pe stâlpi au fost coborâte treptat sub carosabil, fapt care a schimbat vizibil aspectul bulevardelor din Capitală.
Proiectul a început pe 2 iunie 2008, când municipalitatea a semnat contractul de concesiune pe o durată de 49 de ani. Primul tronson funcțional, cu o lungime de 12 kilometri, a fost gata în decembrie 2008 în zona pieței Unirii. Pentru dreptul primit de administrare, compania virează Primăriei Municipiului București o redevență de 12% din veniturile obținute din serviciile de bază.
În primii ani de extindere, cele mai multe imobile racordate la canalizația subterană se aflau pe Șoseaua Giurgiului cu 211 clădiri, Calea Griviței cu 185 de adrese și strada Popa Nan cu 183 de branșamente. În prezent, traseele subterane sunt împărțite în bucle funcționale cu lungimi de aproximativ 24 de kilometri fiecare.
Structura acționariatului este dominată de fondul internațional Meridiam cu 80% din acțiuni. Restul de 20% aparține grupului autohton E-INFRA. Compania a încheiat recent și o procedură de refinanțare în valoare de 80 de milioane de euro.
Planul de extindere până în anul 2030 prevede construirea a încă 900 de kilometri de rețea subterană. Noile tronsoane vor acoperi zone rezidențiale noi și vor susține proiecte municipale de camere video sau dirijare automată a transportului public.
Cablurile îngropate sub caldarâm elimină riscul ca furtunile de vară sau chiciura de iarnă să rupă firele aeriene și să lase cartiere întregi fără televiziune sau internet. Dar intervențiile rămân dificile atunci când alte șantiere de utilități avariază accidental galeriile subterane, situații în care tehnicienii trebuie să resudeze zeci de fibre optice într-un timp scurt.
Articol documentat de redacția HD Satelit din surse publice. Foto: Gräsmark / Wikimedia Commons (CC BY-SA 3.0).
Niciun comentariu