Un studiu amplu publicat pe 2 noiembrie de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) arată că aproape două treimi dintre utilizatorii de internet din România (65%) s-au confruntat în ultimul an cu cel puțin o tentativă de fraudă, furt de identitate sau conținut înșelător. Datele sunt îngrijorătoare.
Deși expunerea la înșelătorii este generalizată, doar 52% dintre cei chestionați afirmă că dețin suficiente informații tehnice pentru a recunoaște capcanele digitale. Nouă din zece români navighează zilnic pe rețelele sociale, iar timpul mediu petrecut online a urcat la 4 ore și 19 minute pe zi, prag depășit considerabil în rândul tinerilor cu vârste între 14 și 24 de ani, unde media zilnică atinge 5 ore și 30 de minute.
Consumul de ecran și absența barierelor de monitorizare
Șapte din zece respondenți admit că nu utilizează nicio aplicație sau setare nativă de sistem pentru a-și monitoriza timpul petrecut în fața ecranului. Fără limite clare, orele se scurg neobservate în fluxul nesfârșit de clipuri și postări.
Comunicarea directă conduce topul motivațiilor pentru care românii deschid telefonul (96%), urmată de divertisment și socializare, ambele bifate de 92% dintre utilizatori. Rețelele sociale monopolizează activitatea zilnică: 96% dintre respondenți le accesează constant, acumulând o medie de peste 100 de minute pe zi, interval care la adolescenții de 14-17 ani urcă spre 3 ore zilnic. Motoarele de căutare adună 93% din trafic, în timp ce platformele de streaming video și audio strâng 90% din preferințe. Jocurile video au o cotă generală de 37%, însă explodează la 72% în segmentul minorilor.
Deepfake, pagini clonate și riscurile financiare
Incidentele de securitate din ultimele 12 luni au forțat aproape jumătate dintre victime să își modifice comportamentul pe internet. Prudența a crescut.
Dintre situațiile concrete raportate, 51% dintre respondenți au identificat știri false și campanii de dezinformare, în timp ce 38% au fost expuși direct la materiale video sau audio de tip deepfake generate prin inteligență artificială. Conturile clonate care imitau persoane publice sau branduri comerciale au vizat 33% dintre utilizatori, iar tentativele clasice de phishing și furt de credențiale bancare au afectat 31% dintre participanți. Fraudele bancare și dezinformarea constituie principalele temeri pentru 73% dintre români.
În privința siguranței percepute, utilizatorii plasează TikTok, Roblox și Snapchat în zona serviciilor cu vulnerabilități ridicate de conținut și contact nesupravegheat. La polul opus, platforme precum YouTube, Pinterest și LinkedIn sunt cotate drept spații sigure de peste 60% dintre respondenți.
Controlul parental: teorie utilă, practică neglijată
Deși 70% dintre părinți consideră utile funcțiile software de control parental, doar 34% activează efectiv filtre de conținut sau limite de timp pe dispozitivele copiilor. Diferența dintre intenție și practică lasă mii de minori nesupravegheați.
Aproximativ 47% dintre minori și-au creat conturi pe rețelele sociale fără acordul părinților, o treime dintre ei navigând pe internet complet lipsiți de orice restricție tehnică sau filtru DNS. Studiul a fost realizat pentru ANCOM pe un eșantion reprezentativ de 1.450 de respondenți cu vârste începând de la 14 ani, datele complete fiind accesibile în raportul oficial al autorității.
Sursa: Raport oficial ANCOM transmis redacției HD Satelit. Foto: ANCOM.
Niciun comentariu