JAXA a selectat ArkEdge Space pentru proiecte demonstrative de navigație pe Lună ▶ Ascultă articolul
✏️ Click pentru a comenta

JAXA a selectat ArkEdge Space pentru proiecte demonstrative de navigație pe Lună

HD Satelit România
HD Satelit România Publicat: 15 octombrie 2026 Actualizat: 15 octombrie 2026

Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) a selectat compania privată ArkEdge Space pentru derularea a două proiecte tehnologice menite să pună bazele primului sistem de navigație prin satelit dedicat Lunii. Inițiativa urmărește să ofere viitorilor exploratori selenari, roverelor autonome și modulelor de coborâre o precizie de localizare similară cu cea asigurată pe Pământ de rețelele GPS sau Galileo, depășind limitările actuale de orientare bazate exclusiv pe comunicația radio directă cu stațiile de la sol.

Noile contracte extind colaborarea începută de agenția niponă cu startup-ul din Tokyo, consolidând dezvoltarea constelației de microsateliți LNSS (Lunar Navigation Satellite System). Proiectele se concentrează pe echipamentele de recepție care vor fi instalate pe vehiculele de suprafață și pe asigurarea compatibilității cu standardele internaționale stabilite împreună cu partenerii americani și europeni.

Integrarea receptorului de navigație pe roverul presurizat Lunar Cruiser

Primul proiect atribuit companiei ArkEdge Space vizează integrarea unui receptor avansat LANS (Lunar Augmented Navigation Service) pe viitorul rover presurizat pentru echipaj uman, dezvoltat în parteneriat de JAXA și compania auto Toyota Motor Corporation. Acest vehicul masiv, supranumit Lunar Cruiser, este destinat misiunilor cu astronauți din cadrul programului internațional Artemis condus de NASA, permițând echipajelor să exploreze regiuni întinse fără a purta permanent costume spațiale grele.

Studiul realizat de ArkEdge va defini arhitectura fizică a receptorului pentru a se potrivi pe structura vehiculului terestru, evaluând cerințele de masă, consumul de energie electrică și disiparea căldurii în mediul lipsit de atmosferă al Lunii. În plus, inginerii vor stabili calendarul de calificare și vor identifica eventualele îmbunătățiri tehnice necesare pentru ca antenele să mențină semnalul chiar și atunci când roverul traversează cratere adânci sau pante abrupte unde vizibilitatea directă către cer este parțial obturată.

Pe suprafața Lunii, praful abraziv fin și variațiile termice de peste două sute de grade Celsius între zi și noapte impun carcase ermetice ranforsate și radiatoare pasive capabile să protejeze componentele electronice de calcul fără a consuma resursele limitate din bateriile roverului.

Interoperabilitate internațională cu sistemele NASA și ESA

Al doilea contract presupune dezvoltarea unui receptor capabil să proceseze semnalele transmise de viitorul satelit demonstrativ japonez LNSS, un vehicul spațial din clasa de 100 de kilograme care va fi plasat pe orbita Lunii. Particularitatea esențială a acestui echipament este capacitatea sa de a recepționa sincronizat și semnalele de navigație emise de sateliții dezvoltați de NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA).

Pentru a evita fragmentarea tehnologică în explorarea spațială, agențiile internaționale au stabilit specificațiile comune LunaNet, care definesc protocoale universale pentru sincronizare temporală, poziționare și schimb de date. Receptorul construit de compania niponă va respecta aceste standarde deschise, garantând că un astronaut sau un modul de aselenizare va putea calcula poziția tridimensională combinând semnale provenite de la sateliți operați de națiuni diferite.

Pentru realizarea prototipurilor de zbor, compania a inaugurat în Tokyo centrul tehnologic Shinkiba Lab, o facilitate dedicată asamblării și calibrării microsateliților destinați spațiului profund, dotată cu echipamente de testare la radiații și camere anecoidale pentru calibrarea frecvențelor radio.

Echipamentele de bord combină recepția semnalelor transmise pe frecvențe dedicate din orbita lunară cu prelucrarea semnalelor reziduale foarte slabe provenite de la constelațiile GNSS terestre, mărind precizia de determinare a traiectoriei în timpul manevrelor orbitale complexe.

Constelația satelitară LNSS și perspectiva anilor 2030

Regiunea polului sud lunar, considerată principala țintă a viitoarelor baze permanente datorită rezervelor estimate de gheață, prezintă provocări majore de navigație. Unghiul scăzut al luminii solare creează umbre lungi și înșelătoare, iar suprafața monotonă a regolitului face dificilă orientarea vizuală prin camere clasice. Fără un sistem orbital de poziționare și sincronizare temporală, vehiculele autonome riscă să rămână blocate sau să piardă legătura cu baza.

Planul strategic dezvoltat de JAXA și ArkEdge Space prevede ca, după testarea primului satelit demonstrativ, rețeaua să fie extinsă treptat până la o constelație complet operațională de opt sateliți la începutul deceniului 2030. Această flotilă va furniza acoperire neîntreruptă pe suprafața selenară, permițând aselenizări de mare precizie în apropierea resurselor de apă și ghidarea în deplină siguranță a convoaielor de explorare umană.

Coordonarea dintre sateliții japonezi LNSS, inițiativa europeană Moonlight și infrastructura de comunicații a agenției NASA va pune bazele unei rețele civile globale capabile să sprijine misiunile științifice și comerciale dincolo de orbita terestră joasă.

Articol documentat de redacția HD Satelit din surse publice. Foto: ArkEdge Space Inc. / JAXA.

Niciun comentariu

Lasă un răspuns