De la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet care ajunge în România din afara Uniunii Europene, atunci când vorbim despre bunuri cu valoare comercială declarată sub 150 de euro. Ideea din spatele taxei este gestionarea fluxului de bunuri extracomunitare, adică mai mult control și o procedură clară pentru volumele mari de pachete care intră zilnic în țară, indiferent pe unde au fost puse în liberă circulație în UE. Măsura este prevăzută în Legea 239/2025 și țintește coletele la care locul de începere al livrării este în afara Uniunii Europene.
Dacă te întrebi cine plătește, legea pune această obligație pe furnizorul bunurilor, pe persoana care expediază efectiv coletul sau pe entitatea care facilitează vânzarea la distanță printr-o platformă digitală. De fapt, cel mai probabil taxa va fi inclusa in prețul final al comenzii și va fi plătită efectiv tot de cumpărător, chiar dacă plata taxei se face prin vânzător, ca intermediar. Un detaliu care contează în practică este cel legat de retururi: dacă destinatarul din România trimite coletul înapoi în baza regulilor de protecție a consumatorilor, taxa nu se rambursează. În același timp, dacă livrarea nu ajunge la destinatarul final din România, coletul respectiv nu intră la taxare.
Colectarea efectivă, declararea și virarea taxei sunt trecute în sarcina furnizorilor de servicii poștale care predau coletul destinatarului, adică, în limbaj de zi cu zi, firmele de curierat și operatorii care fac livrarea finală. Ca reper, definiția furnizorului de servicii poștale vine din OUG 13/2013 și include orice operator a cărui activitate acoperă, total sau parțial, servicii poștale. Practic, curierul devine piesa centrală: trebuie să se asigure că taxa este încasată, iar asta devine condiție pentru prestarea serviciilor, ceea ce împinge procesul spre zona de „nu livrăm până nu e clarificat cine plătește taxa”.
Mai departe, apare și partea birocratică, dar merită reținută, pentru că are termene și sancțiuni. Furnizorii de servicii poștale trebuie să declare până pe 25 inclusiv a lunii următoare celei în care coletul a fost predat destinatarului numărul coletelor livrate cu loc de începere al livrării în afara UE, numărul coletelor livrate însoțite de informații din declarația de origine, tot cu loc de începere în afara UE, și numărul coletelor livrate însoțite de informații din declarația de origine pentru care s-a perceput taxa. Tot până pe 25 a lunii următoare se virează și sumele colectate către bugetul de stat. Iar taxa poate fi colectată de curier direct de la furnizorul bunurilor, de la expeditor, de la platforma care a facilitat vânzarea la distanță sau de la un intermediar logistic, dacă el e beneficiarul direct al serviciilor poștale prestate.
La capitolul obligații tehnice, curierii trebuie să identifice coletele supuse taxei prin propriile sisteme de trasabilitate, să păstreze timp de 5 ani evidențe detaliate pentru expedierile taxate și să le pună la dispoziția autorităților fiscale sau vamale când li se cere. Procedura exactă de declarare urmează să fie stabilită prin ordin al președintelui ANAF, emis în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, deci e de așteptat să apară și un set de pași concreți, cu formulare și format de raportare.
Sancțiunile sunt pe două paliere: contravențional și penal. Nerespectarea unor obligații legate de declarare și evidențe poate aduce amenzi care pleacă de la 2.000 lei și pot urca până la 10.000 lei, iar pentru situația în care taxele colectate nu sunt declarate, amenda este chiar valoarea taxelor nedeclarate, dar nu mai puțin de 1.000 lei. Constatarea și aplicarea sancțiunilor se fac de persoane împuternicite din cadrul ANAF. În zona penală, dacă cineva colectează taxa și nu o plătește către bugetul general consolidat în termen de 30 de zile de la declarare, fapta este tratată ca infracțiune și poate fi sancționată cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Monitorizarea implementării este făcută de ANAF prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, iar atribuțiile acesteia în proiect sunt stabilite prin ordin al președintelui ANAF.
Interesant este că România nu e singura care merge în direcția asta. La nivelul Uniunii Europene există o măsură separată discutată pentru coletele mici sub 150 de euro, cu o taxă de 3 euro pe colet, cu o țintă de aplicare în jurul lunii iulie 2026. Asta înseamnă că, pe termen mediu, e posibil să vedem două niveluri de costuri care se suprapun sau se ajustează, în funcție de cum se aliniază regulile naționale cu cele europene.
Exemple de aplicare a taxei de 25 lei
Hai să o luăm foarte concret, cu cifre simple și exemple clare, exact cum ajunge situația la utilizator.
Dacă comanzi un produs de 25 lei de pe o platformă din afara UE, cum sunt Temu, Shein, AliExpress sau alte marketplace-uri similare care expediază direct din China sau alte state non-UE, începând cu 1 ianuarie 2026 se aplică taxa logistică de 25 lei pe colet. Asta înseamnă că, indiferent cât de ieftin este produsul, taxa este fixă pe colet, nu procentuală.
Exemplu simplu: comanzi un cablu sau un tricou de 25 lei de pe Temu. Preț produs 25 lei. La livrare se adaugă taxa logistică de 25 lei. Totalul ajunge la 50 lei, fără să vorbim de eventuale alte costuri de transport, dacă platforma nu oferă livrare gratuită. Practic, plătești dublu față de valoarea produsului.
Un alt exemplu: comanzi de pe Shein produse în valoare de 80 lei, livrate într-un singur colet din afara UE. Taxa logistică este tot 25 lei. Totalul devine 105 lei. Dacă însă comanda este împărțită în două colete separate, fiecare colet va avea propria taxă de 25 lei, deci ajungi să plătești 50 lei doar taxe, chiar dacă valoarea totală a produselor rămâne 80 lei.
La o comandă mai mare, să zicem 140 euro echivalent, tot sub plafonul de 150 euro, taxa rămâne aceeași. De exemplu, produse de aproximativ 700 lei comandate de pe AliExpress, livrate într-un singur colet, vor avea taxa de 25 lei, deci impactul procentual este mult mai mic. Aici se vede clar că taxa afectează cel mai tare comenzile mici.
Important de reținut este că această taxă nu este plătită direct de tine la stat. Legea spune că ea este datorată de vânzător, expeditor sau platforma care facilitează vânzarea, dar în practică platformele sau curierii o vor include în costul final sau o vor recupera de la client. Cel mai probabil o vei vedea fie ca taxă separată la checkout, fie ca sumă cerută la livrare.
Dacă produsul ajunge și apoi îl returnezi, taxa nu se mai întoarce. Deci chiar dacă primești banii pe produs, cei 25 lei rămân pierduți. Singura situație în care nu se aplică taxa este atunci când coletul nu ajunge deloc la destinatarul final din România.
Deci pentru comenzile foarte ieftine de pe Temu, Shein sau platforme similare, taxa de 25 lei schimbă complet calculele. Un produs de 20–30 lei probabil nu mai este deloc avantajos, în timp ce comenzile mai mari, consolidate într-un singur colet, vor resimți taxa mult mai puțin. Desigur, dacă nu găsești produsul decât pe acea platformă din afara UE sau dacă produsul rămâne avantajos că preț chiar și cu taxă de 25 lei, probabil tot de acolo îl vei comanda.
Dacă valoarea declarată a produsului e mai mare de 150 de euro?
Dacă valoarea declarată a produsului trece de 150 de euro, taxa logistică de 25 lei NU se mai aplică, dar nu scapi de taxe. Intră în joc regimul clasic vamal, care este mai costisitor și mai complicat.
Pe scurt, peste 150 euro nu mai vorbim de taxa de 25 lei, ci de TVA + taxe vamale + comisioane.
Concret, ce se aplică la un colet din afara UE cu valoare peste 150 euro:
TVA de 19%
TVA-ul se calculează la valoarea produsului plus transportul.
Exemplu: produs 160 euro + transport 20 euro = TVA la 180 euro.
Taxă vamală
Aceasta NU este fixă. Depinde de tipul produsului.
Poate fi 0%, dar frecvent este între 2% și 12%.
Electronicele au adesea taxă mică sau zero, hainele pot avea taxe mai mari.
Comision de vămuire / procesare
Perceput de curier sau Poșta Română.
De regulă între 20 și 50 lei, uneori mai mult, în funcție de operator.
Exemplu clar, cu cifre rotunde:
Comanzi un produs de 160 euro de pe AliExpress, livrat din China.
Transport: 20 euro.
Valoare totală: 180 euro.
– TVA 19% din 180 euro = ~34 euro
– Taxă vamală să zicem 5% din 160 euro = 8 euro
– Comision vamal curier: ~30 lei
Total taxe: aproximativ 42 euro + 30 lei.
Asta înseamnă mult peste cei 25 lei care s-ar fi aplicat sub 150 euro.
Diferența-cheie, pe românește:
– Sub 150 euro: NU TVA, NU taxă vamală, DOAR taxa fixă de 25 lei
– Peste 150 euro: FĂRĂ taxa de 25 lei, DAR cu TVA + taxe vamale + comisioane
De fapt, taxa de 25 lei este gândită exact pentru a „umple golul” lăsat de scutirea de TVA la coletele mici. Pentru produsele scumpe, statul merge pe sistemul clasic, care rămâne mai dur.
Există excepții?
Teoretic, vânzătorii pot evita legal taxa de 25 lei dacă logistica este făcută corect. Cheia este locul de începere al livrării, nu unde are sediul firma sau ce scrie pe site.
Cum funcționează în practică:
Dacă un vânzător de pe AliExpress, Temu, Shein sau alt marketplace are depozit real în Germania, Polonia, Cehia, Spania etc., iar coletul pleacă efectiv din acel depozit din UE către România, atunci teoretic NU se aplică taxa de 25 lei. Coletul nu mai este considerat extracomunitar. Din punct de vedere legal, este o livrare intracomunitară, exact ca și cum ai comanda de la un magazin din Germania.
Asta este perfect legal și deja se întâmplă. De aceea vezi pe platforme mențiuni de tip „EU warehouse”, „Ships from Poland” sau „Livrare din Germania”. În aceste cazuri, TVA-ul a fost deja achitat la intrarea mărfii în UE, iar curierul din România nu mai are ce taxă logistică să aplice.
Dacă vânzătorul spune că are depozit în UE, dar în realitate coletul pleacă din China și doar tranzitează un hub european, chiar și pentru o zi, taxa se aplică. Legea spune clar că se ia în calcul locul de început al livrării, nu punctul intermediar. Deci un colet China → Ungaria → România rămâne extracomunitar.
Mai mult, firmele de curierat sunt obligate să identifice aceste colete prin sisteme de trasabilitate și să raporteze originea reală. Dacă declară fals că marfa a plecat din UE, riscurile sunt mari, inclusiv amenzi și dosare penale pentru taxe neplătite.
Ce se va întâmpla din 2026?
Platformele mari vor accelera mutarea stocurilor în depozite din UE, tocmai ca să evite taxa de 25 lei și să păstreze comenzile mici atractive. Pentru tine, ca utilizator, asta va însemna livrări mai rapide și fără taxă logistică, dar de regulă cu prețuri puțin mai mari la produs.
Așadar, platformele care investesc în depozite europene vor fi avantajate, iar comenzile „direct din China” vor deveni cele mai afectate de noua taxă.
