ANCOM a marcat astăzi Ziua Siguranței pe Internet împreună cu partenerul său, Salvati Copiii Romania, la cea de-a 18-a ediție consecutivă a evenimentului organizat la nivel național. Întâlnirea a pus accent pe felul în care pot fi combătute activitățile ilegale sau dăunătoare din mediul online și a inclus lansarea unui studiu realizat de Salvati Copiii, care semnalează unele comportamente nocive ale tinerilor pe internet și efectele acestora asupra siguranței lor, potrivit unui comunicat remis de ANCOM către HD Satelit România.
La dezbateri au participat reprezentanți ai Salvati Copiii, ai autorităților publice, ai structurilor de aplicare a legii și specialiști în protecția copilului. Mesajul comun a fost că riscurile digitale sunt mai ușor de identificat și gestionat atunci când instituțiile lucrează împreună, iar schimbul de informații și cooperarea interinstituțională pot contribui la un spațiu online mai sigur și mai transparent.
ANCOM a intervenit în calitate de coordonator al serviciilor digitale în România și a subliniat nevoia unui cadru european coerent care să ajute la protejarea copiilor și adolescenților în mediul online. În această discuție, ANCOM a evidențiat rolul Regulamentului privind serviciile digitale, cunoscut ca DSA, atât în prevenirea riscurilor digitale, cât și în întărirea protecției minorilor, prin responsabilizarea platformelor care găzduiesc sau distribuie conținut și servicii.
Regulamentul privind serviciile digitale urmărește, între altele, să reducă expunerea copiilor la conținut dăunător și să ceară platformelor măsuri mai clare și mai eficiente pentru siguranța utilizatorilor tineri. Pentru a sprijini platformele în aplicarea acestor obligații, Comisia Europeană a publicat Orientările privind protecția minorilor în mediul online, un document care descrie o serie de măsuri considerate proporționale și adecvate, fără a pretinde că lista este completă.
Una dintre recomandări vizează setarea implicită a conturilor minorilor ca private, astfel încât informațiile personale, datele și conținutul publicat să nu fie vizibile pentru persoane necunoscute. Ideea este reducerea riscului de contactare nesolicitată și limitarea expunerii la interacțiuni nedorite.
Un alt punct important se referă la sistemele de recomandare, cele care decid ce conținut apare în fluxurile utilizatorilor. Orientările indică modificări care să limiteze expunerea minorilor la conținut dăunător și la așa-numitele bule de conținut, numite uneori rabbit holes, în care un utilizator ajunge să vadă tot mai mult din același tip de material. Se recomandă și ca minorii să primească un control mai bun asupra propriilor fluxuri, pentru a putea ajusta mai ușor ce tip de conținut li se servește.
În zona de interacțiuni între utilizatori, Orientările menționează măsuri care îi pot ajuta pe minori să își gestioneze mai bine contactele și notificările. Este vorba despre posibilitatea de a bloca sau dezactiva notificările provenite de la orice utilizator și despre prevenirea adăugării într-un grup fără acordul lor explicit, măsuri care pot reduce riscul de cyberbullying și de presiune din partea altor persoane.
Documentul recomandă și limitări legate de redistribuirea conținutului publicat de minori. Mai exact, se are în vedere interzicerea descărcării sau realizării de capturi de ecran de către alți utilizatori, pentru a preveni distribuirea materialelor intime și situațiile de șantaj legate de astfel de materiale.
O altă direcție urmărește reducerea utilizării excesive, mai ales atunci când anumite funcții sunt construite să încurajeze statul cât mai mult în aplicație. Orientările vorbesc despre dezactivarea implicită a unor funcții precum streaks, conținutul efemer, notificările de citire de tip read receipts, autoplay sau notificările push. În același timp, se recomandă diminuarea designului persuasiv orientat spre maximizarea angajamentului și introducerea unor măsuri de siguranță pentru chatbot-urile bazate pe inteligență artificială.
Comisia Europeană atrage atenția și asupra riscurilor comerciale care îi pot afecta pe minori, mai ales atunci când nu au suficientă alfabetizare comercială. Orientările recomandă prevenirea exploatării acestei vulnerabilități, astfel încât minorii să nu fie expuși la practici manipulative care pot duce la cheltuieli nedorite sau la comportamente de dependență, inclusiv prin monede virtuale sau mecanisme de tip loot boxes, adică pachete cu recompense aleatorii cumpărate în aplicații sau jocuri.
În zona de raportare și moderare, sunt menționate măsuri pentru îmbunătățirea instrumentelor prin care utilizatorii pot semnala problemele, inclusiv prin feedback rapid după o raportare. Orientările vorbesc și despre cerințe minime pentru instrumentele de control parental, astfel încât părinții sau tutorii să aibă opțiuni clare și funcționale.
Nu în ultimul rând, se indică necesitatea verificării vârstei pentru acele platforme online unde există informații despre produse sau servicii cu risc ridicat pentru minori. Sunt date și exemple concrete: vânzarea de produse nerecomandate minorilor, substanțe interzise, accesul la orice tip de conținut adult și altele.
În comunicat se precizează și rolul ANCOM ca DSC, adică coordonator al serviciilor digitale în România. În această calitate, instituția supraveghează aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale, cooperează cu autoritățile europene și contribuie la protejarea utilizatorilor în mediul online, inclusiv a minorilor.
ANCOM mai arată că lucrează împreună cu organizații ale societății civile, instituții publice și platforme digitale pentru implementarea eficientă a DSA în România și pentru dezvoltarea unor inițiative de informare și educare care să crească nivelul de siguranță online a minorilor. Crearea unui spațiu digital mai sigur rămâne o prioritate strategică, iar protecția copiilor în mediul online este prezentată ca obiectiv central al activității ANCOM în rolul său de coordonator al serviciilor digitale, iar informații suplimentare sunt disponibile și pe www.ancom.ro, inclusiv prin zona InfoCentru și prin resursele dedicate serviciilor digitale și notificatorilor de încredere.
Ce măsură vi se pare cea mai utilă pentru a face platformele online mai sigure pentru copii și adolescenți?
