AI.com, unul dintre cele mai râvnite nume de domeniu de pe internet, a ieșit oficial la lumină odată cu un spot difuzat în timpul Super Bowl LX, după o vânzare raportată la 70 de milioane de dolari. Domeniul ar fi fost cumpărat de Kris Marszalek, iar lansarea în fața unui public uriaș a venit exact într-un moment în care reclamele legate de inteligența artificială au dominat pauzele de publicitate.
 |
| Printscreen al paginii de start a domeniului AI.com, care a costat (doar numele de domeniu!) 70 milioane dolari americani |
Pentru mulți, seara a însemnat, în primul rând, spectacolul de la pauză cu Bad Bunny, apoi un meci cu puține puncte și o avalanșă de spoturi în care AI-ul apărea fie ca promisiune, fie ca efect special. În toată agitația, reclama din ultimul sfert care trimitea oamenii la AI.com putea să treacă ușor neobservată, deși vorbea despre un lucru destul de diferit față de clasicele chat-uri: un agent AI care să facă efectiv lucruri în locul tău, nu doar să răspundă la întrebări.
Ideea de bază prezentată la lansare este că AI.com funcționează ca un fel de hub pentru agenți AI, adică programe care pot acționa pe baza permisiunilor date de utilizator. Pe scurt, nu ar fi vorba doar de discuții cu un model de limbaj, ci de automatizări: gestionarea comunicărilor, organizarea sarcinilor, interacțiuni cu aplicații și conturi digitale, plus acțiuni legate de productivitate și, cel puțin ca direcție, și de zona financiară. Mesajul de marketing mizează pe comoditate: dai câteva indicații, iar agentul preia o parte din lucrurile repetitive care îți mănâncă timpul.
Intrarea în lumina reflectoarelor a declanșat imediat curiozitatea. Mulți au accesat site-ul la scurt timp după difuzarea spotului, iar valul de trafic a dus, potrivit relatărilor utilizatorilor, la încărcări greoaie și întreruperi temporare. Exact genul de problemă care apare când o platformă se prezintă în fața a zeci sau sute de milioane de oameni, iar serverele descoperă pe pielea lor ce înseamnă un vârf real de interes. Au apărut și întrebări legate de procesul de înscriere, de felul în care vor fi stabilite prețurile, ce primești concret în faza inițială și, inevitabil, cum sunt tratate datele personale când un agent primește acces la conturi și servicii.
Super Bowl-ul a fost ales ca rampă de lansare și dintr-un motiv simplu: e una dintre puținele ocazii în care un brand poate împinge un nume direct în memoria colectivă, doar printr-un URL scurt. În cazul acesta, URL-ul este chiar toată povestea. AI.com e un domeniu de două litere, în extensia .com, iar astfel de combinații sunt extrem de rare și, istoric, au ajuns să coste sume uriașe tocmai fiindcă sunt ușor de reținut, greu de confundat și pot deveni o destinație pentru un domeniu întreg. De aceea, tranzacția raportată la 70 de milioane de dolari a fost descrisă drept una dintre cele mai scumpe vânzări de domenii făcute publice, iar unele materiale o tratează chiar ca record pentru o sumă anunțată oficial.
Speculațiile despre ce va deveni AI.com au circulat încă din momentul în care brokerul GetYourDomain.com a anunțat, în martie 2025, că domeniul este scos la vânzare. Tocmai misterul a ținut subiectul viu: oamenii se întrebau dacă domeniul va ajunge la un gigant din tech, la un laborator de AI, la o companie cu buget mare sau la cineva care vrea doar să-l țină ca investiție. Răspunsul, cel puțin pentru această etapă, a venit odată cu Super Bowl LX: AI.com se poziționează ca poartă către instrumente de tip agent, orientate spre sarcini digitale de zi cu zi.
În anunțul de lansare, AI.com descrie agenții ca fiind capabili să organizeze muncă, să trimită mesaje, să execute acțiuni în aplicații și să gestioneze fluxuri de lucru, cu promisiunea că utilizatorul poate ajunge de la zero la un agent funcțional foarte rapid. În aceeași comunicare apare și viziunea pe termen lung: o rețea foarte mare de agenți care se îmbunătățesc și își partajează îmbunătățirile, accelerând capabilitățile de tip agentic și apropiind un scenariu numit AGI, adică inteligență artificială generală. AGI este, în mod obișnuit, descrisă ca un concept ipotetic de AI care ar putea egala sau depăși performanța cognitivă umană pe o gamă largă de sarcini, nu doar pe unele mici.
Aici apare și diferența pe care AI.com încearcă să o vândă publicului larg: trecerea de la AI care vorbește la AI care execută. Un chatbot poate explica ce ai de făcut într-o aplicație sau îți poate redacta un mesaj, dar un agent, în promisiunea acestor platforme, poate și să intre în aplicație, să apese butoanele potrivite, să completeze câmpuri, să trimită e-mailuri, să programeze întâlniri sau să actualizeze informații, dacă are accesul necesar. Sună eficient, dar ridică automat întrebări despre limite, erori și responsabilitate, pentru că un program care acționează, nu doar sugerează, poate greși în moduri mai costisitoare.
Detaliile despre foaia de parcurs pe termen lung rămân, totuși, destul de puține în raport cu ambiția comunicată. Site-ul și mesajele de lansare pun accent pe acces timpuriu și testare, mai degrabă decât pe un produs final, complet definit. Asta se vede și în reacțiile inițiale: interes mare, dar și nevoia de clarificări despre ce funcționează acum, ce urmează să fie adăugat și cum se vor împărți funcțiile între variante gratuite și abonamente plătite.
Partea care a atras atenția imediat, dincolo de marketing, ține de date și reguli. În politica de confidențialitate, AI.com descrie colectarea de informații de cont și utilizare și explică faptul că pot exista transferuri internaționale de date, platforma fiind administrată de o entitate din Singapore. Documentul mai precizează că există scenarii în care datele pot fi partajate cu furnizori de servicii care ajută la operare, cu parteneri implicați în eventuale reorganizări sau tranzacții de business și, în anumite situații, cu autorități, pentru respectarea legii și protecția utilizatorilor. Mai apare o distincție importantă: unele partajări țin de administrarea serviciului, iar altele sunt legate de funcționarea agentului, de exemplu când utilizatorul conectează instrumente terțe precum e-mail sau calendar, sau când sunt folosiți furnizori terți de modele de limbaj pentru a genera răspunsuri. Pentru mulți utilizatori, problema nu e că există aceste elemente, ci cât de clar sunt delimitate și cât de ușor poți controla ce se întâmplă când agentul primește acces la conturi personale.
În termenii și condițiile de utilizare apare și tema responsabilității. AI.com avertizează că ieșirile generate de AI pot fi greșite sau incomplete și că agentul poate produce rezultate nedorite. În același set de reguli, se subliniază că utilizatorul rămâne responsabil pentru revizuirea, aprobarea și supravegherea acțiunilor agentului, mai ales când e vorba de chestiuni cu miză mare, precum tranzacții financiare, comunicări sau modificări de date. O observație reluată și în discuțiile din jurul lansării este că, pe măsură ce software-ul primește autonomie, crește și nevoia ca omul să rămână, de fapt, ultimul filtru, chiar dacă promisiunea inițială era să nu mai stai cu ochii pe fiecare pas.
Care sunt cele mai scumpe domenii din lume?
Nu există un singur clasament unanim a celor mai scumpe domenii, pentru că unele topuri amestecă vânzări de tip domeniu exclusiv (a fost cumpărat doar numele de domeniu) cu tranzacții în care domeniul a venit la pachet cu un site, o companie sau chiar cu o structură de plăți întinsă pe mulți ani. În plus, majoritatea vânzărilor mari nu au preț public, deci vorbim doar despre ce s-a anunțat.
Mai jos sunt cele mai mari sume despre care s-a comunicat public, în zona domeniu exclusiv, adică numele de domeniu e principalul obiect al tranzacției.
| Loc | Domeniu | Sumă anunțată (USD) | Observație scurtă |
|---|---|---|---|
| 1 | AI.com | 70.000.000 | raportat ca vânzare record, anunțată public |
| 2 | CarInsurance.com | 49.700.000 | cumpărare anunțată public (menționată ca domeniu + entități conexe) |
| 3 | Insurance.com | 35.600.000 | anunțată public; unele relatări o tratează ca domeniu + site |
| 4 | VacationRentals.com | 35.000.000 | raportată public în topurile de vânzări mari |
| 5 | PrivateJet.com | 30.180.000 | raportată public; menționată ca mix cash + acțiuni în unele relatări |
| 6 | Voice.com | 30.000.000 | vânzare publică, foarte des citată ca reper |
| 7 | Internet.com | 18.000.000 | raportată public în topuri |
| 8 | 360.com | 17.000.000 | raportată public în topuri |
| 9 | Insure.com | 16.000.000 | preț public, des citat la categoria asigurări |
| 10 | Chat.com | 15.500.000 | prețul de achiziție public pentru domeniu; revânzarea către OpenAI nu a avut sumă publică |
| 11 | NFTs.com | 15.000.000 | anunțată public ca vânzare mare |
| 12 | Rocket.com | 14.000.000 | raportată public (inclusiv prin informații din raportări/știri financiare) |
| 13 | Icon.com | 12.000.000 | anunțată public |
| 14 | Tesla.com | ~11.000.000 | suma a circulat public după declarații atribuite lui Elon Musk |
| 15 | Hotels.com | 11.000.000 | vânzare veche, dar des citată în topuri |
| 16 | Connect.com | 10.000.000 | sumă dezvăluită public |
AI.com apare acum ca recordul cel mai mare preț făcut public pentru un domeniu, în special în sensul de domeniu premium vândut ca activ de branding, după informațiile apărute în presă în februarie 2026.
Pentru CarInsurance.com și Insurance.com, sumele sunt bine documentate în articole de specialitate și publicații din zona financiară/industriei, fiind tranzacții care au devenit repere tocmai pentru că au avut prețuri publice.
Pentru Voice.com și multe dintre celelalte nume din top, listele de referință din industria domeniilor și agregări ale vânzărilor publice sunt o sursă uzuală.
La Chat.com, prețul de 15,5 milioane de dolari este legat de achiziția făcută de Dharmesh Shah; transferul ulterior către OpenAI a fost confirmat, dar fără un preț public clar, fiind descris în unele relatări ca tranzacție cu equity.
Pentru Rocket.com, Icon.com și Connect.com există relatări punctuale în presa de industrie și în știri economice despre sumele anunțate.
Pentru Tesla.com, suma de circa 11 milioane de dolari e frecvent atribuită unor declarații publice ale lui Elon Musk și a fost preluată de publicații mari.
Separat, dacă incluzi și tranzacții în care domeniul a fost parte dintr-un pachet mai mare (site/companie/valoare dintr-o tranzacție corporativă) sau un contract pe termen lung, apar sume și mai mari în unele topuri, dar comparația nu mai e chiar aceeași, de exemplu:
| Domeniu | Sumă invocată (USD) | De ce e discutabil ca domeniu-only |
|---|---|---|
| Cars.com | 872.000.000 | valoare atribuită în cadrul unei tranzacții corporative/raportări, nu o simplă vânzare de domeniu |
| Business.com | 345.000.000 | apare în topuri ca valoare asociată unei tranzacții mai largi, nu ca preț curat de domeniu |
| LasVegas.com | 90.000.000 | descris ca acord cu plăți întinse pe termen lung, nu ca plată unică tipică |
Acestea sunt frecvent listate ca fiind cele mai mari valori publice asociate unor domenii, dar tocmai fiindcă includ nuanțe, multe clasamente le separă de categoria domeniu exclusiv.
