Amos 3 a părăsit poziția 4°W și se deplasează spre est

Satelitul israelian de comunicații Amos 3, operat de Spacecom, a părăsit poziția orbitală 4°W după oprirea serviciilor pe care le furniza acolo de mai mulți ani. Mișcarea a fost observată după ce, la sfârșitul lunii martie 2026, au fost închise treptat toate serviciile active de pe acest satelit, mai întâi cele din fasciculul european, apoi și cele destinate Orientului Mijlociu.

Amos 3 nu mai oferă servicii comerciale la 4°W, o poziție folosită mult timp pentru distribuție de televiziune, comunicații și alte servicii prin satelit. Pe această poziție, rolul său a fost preluat doar parțial de Dror 1, un satelit israelian mai nou. Dror 1 oferă capacitate pentru clienți din Orientul Mijlociu, iar pentru Europa nu pare să existe o acoperire comparabilă cu cea oferită anterior de Amos 3.

După oprirea completă a serviciilor, Spacecom a putut analiza ce mai poate face cu satelitul. Amos 3 a plecat de la 4°W și, până la 3 mai 2026, ajunsese în zona poziției 8°E. Poziția finală nu a fost anunțată, așa că deplasarea rămâne de urmărit mai ales de către cei care monitorizează sateliții geostaționari și schimbările de capacitate orbitală.

Pentru publicul larg, o astfel de mutare poate suna ca o simplă repoziționare pe hartă, dar în cazul sateliților geostaționari lucrurile sunt mai delicate. Aceștia sunt plasați la aproximativ 36.000 de kilometri deasupra Ecuatorului și par să rămână fixați deasupra aceleiași zone de pe Pământ. De aceea, poziția exprimată în grade, cum este 4°W sau 8°E, contează mult pentru antenele de recepție, pentru operatori și pentru clienții care folosesc capacitatea satelitului.

Amos 3 se află deja la capătul duratei de exploatare estimate inițial. Satelitul a fost lansat la 28 aprilie 2008, cu o durată planificată de aproximativ 15 ani. Faptul că a continuat să funcționeze și după acest prag arată că platforma a rezistat peste estimările inițiale, dar vârsta începe să se vadă în modul în care poate fi controlată poziția orbitală.

Satelitul are 24 de transpondere în banda Ku și trei transpondere în banda Ka, conform datelor tehnice folosite în industria satelitară. Pe înțelesul tuturor, transponderul este ca un releu aflat în spațiu: primește un semnal de la sol, îl prelucrează și îl retrimite către o zonă de acoperire. Benzile Ku și Ka sunt folosite frecvent pentru transmisii TV, internet prin satelit, servicii de date și legături speciale.

Odată cu trecerea anilor, Amos 3 a început să manifeste driftare, adică mici abateri față de traiectoria orbitală dorită. Nu înseamnă automat că satelitul devine inutil peste noapte. Pentru servicii care nu cer aceeași stabilitate ca distribuția TV permanentă, cum ar fi unele legături de date sau transmisii temporare, satelitul ar mai putea furniza capacitate în lunile următoare, poate chiar mai mult, dacă starea tehnică permite acest lucru.

Dror 1, satelitul care a preluat parțial poziția de la 4°W, a fost lansat în iulie 2025 cu o rachetă Falcon 9 de la SpaceX. Satelitul a fost dezvoltat de Israel Aerospace Industries și este prezentat ca o platformă națională de comunicații pentru Israel, cu o durată de utilizare estimată la 15 ani. El nu pare însă să înlocuiască pentru Europa serviciile pe care Amos 3 le oferea anterior.

Pentru utilizatorii obișnuiți, schimbarea nu este neapărat vizibilă imediat, mai ales dacă nu urmăresc direct frecvențe sau servicii de la 4°W. Pentru operatori, distribuitori și pasionații de recepție satelitară, plecarea lui Amos 3 marchează însă o etapă importantă: un satelit vechi, dar încă interesant tehnic, își încheie rolul principal pe poziția unde a funcționat ani la rând.

Urmăriți mișcările sateliților geostaționari? Ce schimbări de acest fel v-ar plăcea să fie explicate mai des?

Sursa: parabola.cz.