SMILE a fost lansată pentru a studia cum reacționează Pământul la furtunile solare

Misiunea SMILE a decolat pe 19 mai 2026 de la Europe's Spaceport din Guyana Franceză, la bordul unei rachete Vega-C. Este o colaborare între Agenția Spațială Europeană și Academia Chineză de Științe, iar rolul ei este să observe, pentru prima dată în raze X, felul în care răspunde magnetosfera Pământului atunci când este lovită de vântul solar și de furtuni solare puternice. La scurt timp după separarea de rachetă, ESA a primit primul semnal de la stația New Norcia din Australia, apoi panourile solare s-au deschis, semn că lansarea a fost un succes.

Imaginea ilustrează misiunea Smile, proiect ESA – Chinese Academy of Sciences - Credit imagine: ESA / ATG, CC BY-SA 3.0 IGO. - Sursa esa.int

Lansarea nu a avut loc la data stabilită inițial. ESA a anunțat mai întâi o fereastră de lansare între 8 aprilie și 7 mai 2026, iar apoi a mutat data pe 19 mai după ce a apărut o problemă tehnică pe linia de producție a unui subsistem al lansatorului Vega-C. În pagina dedicată misiunii, agenția explică și că această amânare a fost tratată ca o măsură de precauție, iar atât SMILE, cât și racheta au rămas în stare sigură.

Vremea spațială nu este doar un subiect pentru astronauți sau cercetători. ESA explică faptul că vântul solar poate deveni mai agitat, iar furtunile solare pot pune presiune pe tehnologia modernă, de la sateliți și sisteme de navigație până la comunicații, computere și alimentarea cu energie. NOAA arată la rândul ei că ejecțiile de masă coronală pot produce furtuni geomagnetice la Pământ, pot afecta rețelele electrice, legăturile radio, comunicațiile prin satelit și semnalele GPS, iar în cazuri puternice pot modifica și modul în care funcționează infrastructura din orbită.

Vântul solar este un flux continuu de particule încărcate care pornesc de la Soare cu viteze de peste 2 milioane de kilometri pe oră, iar ejecțiile de masă coronală pot ajunge la Pământ în aproximativ 18 ore până la câteva zile. Când astfel de nori de plasmă ajung aici, câmpul magnetic al planetei respinge cea mai mare parte a particulelor, dar o parte dintre ele pătrund totuși în atmosfera superioară și produc aurorele. Tocmai de aceea SMILE este conceput să privească exact zona în care vântul solar se ciocnește de scutul magnetic al Pământului, nu doar să măsoare efecte izolate, ci să construiască o imagine de ansamblu.

Drumul spre orbita științifică nu se oprește imediat după lansare. ESA spune că SMILE va urca treptat, prin 11 aprinderi ale motorului, până la o orbită foarte alungită, care va duce nava la 121.000 km deasupra Polului Nord, apoi la aproximativ 5.000 km deasupra Polului Sud, unde va trimite datele către stațiile de pe Pământ. Misiunea pornește întâi pe o orbită joasă, după separarea de rachetă, iar datele științifice urmează să înceapă să fie colectate serios din iulie, după desfășurarea brațelor, deschiderea capacelor camerelor și verificările finale ale sistemelor.

SMILE poartă patru instrumente: un imager în raze X moi, SXI, un imager ultraviolet, UVI, un analizor de ioni ușori, LIA, și un magnetometru, MAG. SXI și UVI sunt instrumente de la distanță, iar LIA și MAG măsoară direct particulele și câmpurile din jurul navei. MAG are doi senzori montați la 80 cm distanță, la capătul unui braț de 3 metri, iar în configurația de lansare modulul de sarcină utilă stă deasupra platformei spațiale și are 3 metri înălțime. ESA precizează și dimensiunile navei: 2,8 x 2,8 x 3,5 m în configurația pentru lansare și 4,8 x 9,8 x 3,5 m după desfășurare. Masa totală este de 2.300 kg cu combustibil, 707 kg fără combustibil, iar instrumentele cântăresc 76 kg. Platforma are două panouri solare rabatabile, două antene pentru comenzi și un motor principal de 490 newtoni.

Metoda științifică a misiunii este partea care o scoate din tiparul obișnuit al observatoarelor spațiale. SMILE va folosi lumina X produsă atunci când particulele încărcate din vântul solar interacționează cu particule neutre din atmosfera superioară a Pământului, un proces numit solar wind charge exchange. ESA spune că observațiile făcute anterior cu XMM-Newton și ROSAT au arătat că această abordare merită testată la scară globală, iar SMILE va încerca exact asta, pentru a vedea unde, când și cum este lovit scutul magnetic al Pământului. În ultraviolet, nava va urmări aurorele fără oprire timp de 45 de ore, iar ESA subliniază că este prima misiune care poate surprinde continuu cercul complet al aurorei din jurul Polului Nord în acest mod, lucru care nu mai fusese posibil din 2008.

Colaborarea dintre ESA și China merge aici mai departe decât un simplu schimb de date. Este prima misiune pe care cele două părți au conceput-o, realizat-o, lansat-o și o vor opera împreună. ESA furnizează modulul de sarcină utilă, lansatorul, instrumentul SXI și o parte din operațiuni, iar Academia Chineză de Științe asigură celelalte trei instrumente, platforma și operarea navei. Datele vor fi gestionate de centrul SMILE al CAS, iar ESA va primi și distribui informațiile prin centrul său de operațiuni științifice de la ESAC. Misiunea are o durată nominală de trei ani, dar poate continua mai mult dacă nava rămâne în stare bună.

Miza finală ține de felul în care funcționează lumea de azi. Vremea spațială poate afecta rețelele electrice, comunicațiile, GPS-ul, sateliții și echipamentele folosite de astronauți, iar SMILE vine să ofere o imagine mai clară și mai completă asupra acestor fenomene. Dacă va livra datele pe care le promite, misiunea ar putea ajuta la prognoze mai bune pentru furtunile geomagnetice și la înțelegerea modului în care Pământul își apără atmosfera și infrastructura tehnologică de efectele activității solare.

Crezi că SMILE va schimba felul în care înțelegem furtunile solare? Ți se pare că vremea spațială primește suficientă atenție?

Surse: Lansarea SMILE: misiunea a decolat pentru a dezvălui scutul magnetic al Pământului, Fișa misiunii SMILE, SMILE se pregătește de lansare pe 19 mai, Vântul solar și legătura cu vremea spațială