Publicitatea din Europa a ajuns în 2025 la 187,1 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în 2024, când erau 176,9 miliarde. Cifra vine din raportul asociației posturilor italiene de radio și televiziune, Confindustria Radio TV, publicat pe 9 septembrie 2026 și calculat pentru 30 de țări. Trei sferturi din banii din cele cinci piețe mari merg pe internet. Televiziunea clasică a pierdut 9,2% într-un singur an.
În aceeași săptămână, un sondaj făcut în Marea Britanie arată cum se fac reclamele pentru care se plătesc banii ăștia: 83% dintre cei care lucrează în publicitate folosesc deja inteligența artificială în producție sau o testează.
Unde se duc banii: cinci țări, 123 de miliarde
Raportul italian se uită în detaliu la cele cinci piețe mari, numite Big 5: Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și Spania. Împreună au cheltuit 123,3 miliarde de euro pe publicitate în 2025, cu 5,7% mai mult decât în 2024. Internetul a luat 92,8 miliarde, adică 75,3% din total, cu o creștere de 10,1%. Toate mediile clasice la un loc, televiziune liniară, presă scrisă, radio, cinema și panouri stradale, au rămas cu 30,4 miliarde.
| Țara | Publicitate 2025 | Față de 2024 |
|---|---|---|
| Marea Britanie | 53,7 miliarde euro | +6,6% |
| Germania | 29,6 miliarde euro | +5,1% |
| Franța | 18,6 miliarde euro | +4,0% |
| Italia | 11,7 miliarde euro | +4,7% |
| Spania | 9,7 miliarde euro | +6,5% |
Marea Britanie singură are 44% din banii celor cinci. Italia e piața care ține cel mai mult la televiziune: 32,5% din publicitatea de acolo merge încă pe posturile liniare.
Televiziunea liniară din cele cinci țări a încasat 15,2 miliarde de euro, cu 9,2% mai puțin decât în 2024. Video-ul pe internet a urcat cu 18,2%, la 22,1 miliarde. În Marea Britanie, 73% din banii pe reclame video merg deja online. În Franța 58%, în Germania 53%. Spania e la 47%, iar Italia la 40%, singurele două piețe unde televizorul încă ține majoritatea.
Cine încasează banii de pe internet se vede și mai clar. Platformele globale iau peste 80% din publicitatea online din Italia, 76% în Franța și 70% în Spania. Raportate la toată piața, cu tot cu mediile clasice, marile companii de tehnologie strâng 67% din publicitatea din Marea Britanie și 49,3% din cea din Germania. Banii pleacă de la posturile și ziarele locale spre câteva platforme americane.
Cifra pentru toată Europa se potrivește cu raportul IAB Europe din iulie 2026, care măsoară doar partea digitală: 131 de miliarde de euro în 30 de țări, cu 10,5% mai mult decât în 2024. Acolo, video-ul a crescut cu 19,6%, la 34 de miliarde, iar reclamele din rețelele sociale cu 19,2%, la 35,5 miliarde. Publicitatea din rețelele sociale e subiectul despre care am scris în mai, când o prognoză o ducea la 640 de miliarde de dolari la nivel mondial până în 2030.
Cum se fac reclamele: 83% cu inteligență artificială
Sondajul din Marea Britanie a fost făcut în mai 2026 de compania XR Extreme Reach, care vinde servicii de producție și distribuție pentru reclame, împreună cu firma de cercetare MX8 Labs. Au răspuns 201 oameni din agenții de publicitate, agenții de media, case de producție și departamente de marketing ale unor mărci naționale. E un eșantion mic și un sondaj comandat de o companie care vinde exact uneltele despre care întreabă. Cifrele se citesc cu rezerva asta.
Din cei 201, 83% spun că folosesc inteligența artificială în producția de reclame sau că o testează. 41% o folosesc zilnic. Doar 3% nu au niciun plan să o folosească. La agențiile care fac totul, de la idee la difuzare, proporția celor care o folosesc sau o testează urcă la 91%, iar 43% o au zilnic în lucru. La mărci, adică la cei care plătesc reclamele, proporția e 77%.
La ce o folosesc: imagini generate (49% dintre respondenți), scenarii și texte (44%), scrierea briefului de campanie (40%), efecte vizuale (39%), storyboard (36%) și analiza performanței reclamelor (36%). Motivul principal nu mai e economia de bani. 36% spun că vor să scoată campania mai repede pe piață, 35% că vor să producă mai multe variante, și doar 32% că vor costuri mai mici.
Același sondaj, publicat în august, arăta de ce: 77% dintre mărcile britanice produc mai multe reclame decât cu un an în urmă, iar 82% o fac cu aceiași oameni sau cu mai puțini. Inteligența artificială intră ca să acopere volumul, nu ca să taie posturi, cel puțin în răspunsurile date de cei care o folosesc.
Cum stă România
Piața de publicitate din România e de peste 200 de ori mai mică decât cea europeană. Raportul Media Fact Book 2026, publicat de agenția Initiative pe 18 iunie 2026, o estimează la 838 de milioane de euro net pentru 2025, cu 5,4% peste 2024. Ritmul e aproape identic cu cel european, de 5,8%.
Structura e însă diferită. Televiziunea a luat 415 milioane de euro, aproape jumătate din piață, cu o creștere doar marginală. Digitalul a ajuns la 327 de milioane, plus 10%, adică 39% din total, față de 75% în cele cinci piețe mari din vest. Radioul a avut 40 de milioane (+5%), iar panourile stradale 50 de milioane (+8%). Pentru 2026, Initiative estimează digitalul la 334 de milioane, cu doar 2% în plus, și televiziunea la același nivel.
La noi televizorul încă ia banii, dar diferența față de Italia, piața cea mai „televizată” din vest, spune încotro merge: acolo televiziunea a rămas cu 32,5% din bani, iar internetul a luat cea mai mare parte din rest. Raportul IAB Europe notează că pentru România nu există date trimise de o asociație locală, cifrele fiind estimate de IAB din datele regionale și din bilanțurile companiilor. Media Fact Book e măsurătoarea anuală făcută de aici, cu date de la agenții.
Niciun comentariu