Banca digitală Revolut a dat publicității rezultatele pentru piața locală ale raportului European Wealth Drain Index, un studiu cantitativ realizat de compania de cercetare Censuswide. Raportul măsoară costul financiar al economisirii pasive în Europa și obstacolele structurale care blochează populația să acceseze instrumente financiare productive în perioade marcate de rate ridicate ale inflației.
Datele agregate arată că gospodăriile din România păstrează în total 200,7 miliarde de lei (echivalentul a 38,2 miliarde de euro) în conturi curente bancare la vedere și economii pasive. Conform calculelor raportului, menținerea acestor fonduri fără randament generează o pierdere netă a puterii de cumpărare de aproximativ 3.571 de lei (circa 680 de euro) pe an pentru fiecare tranșă de 53.000 de lei (10.000 de euro) păstrată de consumatori.
Decalajul dintre dobânda bancară și scumpiri
În pofida stabilizării indicatorilor macroeconomici, dobânda medie oferită de sistemul bancar comercial autohton la depozitele pe termen de un an s-a situat în jurul valorii de 6,50%, în timp ce nivelul mediu al inflației IAPC consemnat pentru perioada analizată a atins 6,80%. Acest decalaj matematic înseamnă că deponenții înregistrează o pierdere reală medie de 30 de euro pe an chiar și atunci când banii sunt blocați în depozite la termen.
Studiul evidențiază că imobilizarea capitalului privat afectează economia generală: repunerea în circulație a unei cote din depozitele pasive în piețe de capital diversificate ar genera un flux potențial anual de investiții de circa 5,1 miliarde de lei (1 miliard de euro), bani care în prezent rămân neutilizați în trezorerii.
Comportamentul românilor: informare deficitară, inerție și fragmentare digitală
Sondajul derulat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de cetățeni români adulți (parte a unui studiu european pe 20.007 respondenți din 20 de state) evidențiază trei bariere majore în calea administrării eficiente a banilor:
1. Lipsa de înțelegere a inflației: peste 38% dintre respondenți calculează eronat randamentul real. Dintre aceștia, 14,8% consideră greșit că dobânzile pasive acoperă inflația, 13,2% admit că nu știu cum se calculează diferența, iar 10% cred că cele două valori sunt perfect echivalente.
2. Inerția bancară: 72,2% dintre cei care reușesc să economisească recunosc că nu și-au transferat niciodată economiile la o altă bancă pentru a obține un randament superior. Motivele invocate: 24,3% doresc să păstreze toți banii într-o singură instituție, 19% consideră diferența de câștig neglijabilă, iar 15,5% percep procesul de deschidere a unui cont nou ca fiind prea complicat.
3. Fragmentarea instrumentelor: 44,1% dintre cei chestionați utilizează simultan mai multe aplicații bancare și financiare pe telefon. Dintre aceștia, 50,2% declară că fragmentarea le îngreunează investițiile, întrucât nu au o privire de ansamblu asupra bugetului disponibil sau găsesc greoaie transferurile repetate.
Disponibilitatea pentru micro-investiții
Raportul relevă că 28% dintre românii chestionați nu dețin niciun fel de economii de rezervă. În același timp, 50,5% dintre cei care doresc să facă pasul spre piețele financiare declară că ar investi regulat dacă ar avea acces la mecanisme de micro-investiții cu sume mici (fracțiuni de acțiuni sau fonduri monetare accesibile de la câțiva lei).
Kuba Fast, director executiv al Revolut Bank UAB, a afirmat că simplificarea legislației comunitare și unificarea serviciilor într-o platformă integrată sunt condiții de bază pentru activarea celor 33 de trilioane de euro care stagnează în conturile pasive ale cetățenilor europeni.
Sursa: raport și comunicat de presă Revolut transmis redacției HD Satelit. Grafic: Revolut.
Niciun comentariu