12,9 miliarde de euro. Atât au cheltuit românii anul trecut pe cumpărături și servicii plătite pe internet, potrivit raportului european despre comerțul online publicat pe 22 septembrie 2026. Suma e cu 10% mai mare decât în 2024 și de peste două ori mai mare decât în 2021, când piața avea 6,1 miliarde.
Raportul e făcut în fiecare an de Centrul pentru Studii de Piață al Universității de Științe Aplicate din Amsterdam, pentru cele două asociații europene ale comerțului, Ecommerce Europe și EuroCommerce. Capitolul despre România are și un interviu cu ARMO, asociația magazinelor online de la noi, care a prezentat cifrele în aceeași zi.
Primul loc e în Europa de Est, așa cum o împart autorii raportului
Titlul care a circulat, „primul loc în Europa de Est”, e corect. Dar trebuie citit cu harta raportului în față. Autorii împart continentul în cinci regiuni, iar „Europa de Est” are la ei zece țări: România, Bulgaria, Croația, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina.
În grupul ăsta, România e de departe cea mai mare piață. Toată regiunea a strâns 23,3 miliarde de euro în 2025, deci peste jumătate vine de la noi. Și totuși, cele zece țări la un loc fac doar 3% din comerțul online european.
Polonia și Cehia nu sunt în această socoteală. Raportul le trece la „Europa Centrală”, alături de Ungaria, Slovacia, Austria și Elveția. Polonia a avut 47,4 miliarde de euro în 2025, de aproape patru ori mai mult decât noi. Cehia a avut 12,1 miliarde, puțin sub România.
Mai e un detaliu pe care autorii îl scriu singuri. Fiecare țară își raportează cifrele după propria metodă, iar serviciile intră în total în proporții diferite. Comparațiile directe între țări se fac cu prudență.
Ce intră în cele 12,9 miliarde
La noi, 65% din sumă vine din produse și 35% din servicii. Produsele sunt ce comanzi și primești prin curier: haine, electronice, lucruri pentru casă. Serviciile sunt biletele, călătoriile, cazările și abonamentele plătite online.
Comerțul online a ajuns la 3,39% din produsul intern brut al României, potrivit aceluiași raport. E peste media din Europa Centrală, de 2,82%, și peste media regiunii noastre, de 2,41%. Pe tot continentul, vânzările online către populație au ajuns la 911 miliarde de euro, cu 7% mai mult decât în 2024.
Creșterea de 10% de la noi e mai mică decât media regiunii, de 14%. Dar în Europa de Est inflația a fost de 8,4% anul trecut. După ce se scade scumpirea, creșterea reală a regiunii rămâne de 5%, arată rezumatul raportului.
Pentru 2026, autorii estimează 13,5 miliarde de euro în România. Tot ei se așteaptă ca, în regiune, prețurile să crească mai repede decât vânzările, așa că valoarea reală ar scădea cu 1%.
Șase din zece români cumpără online, deși aproape toți au internet
Diferența cea mai mare față de restul Europei se vede la numărul de cumpărători. În 2025, 95% dintre românii între 16 și 74 de ani au folosit internetul. Doar 60% au cumpărat ceva online, potrivit raportului, care ia cifrele de la Eurostat.
În 2021, procentul cumpărătorilor online era de 38%. A urcat an de an: 46%, 50%, 56% și acum 60%. Pentru anul acesta, estimarea e de 65%.
Pentru comparație, în Polonia cumpără online 70% dintre oameni, în Cehia 84%. Media Europei Centrale e de 74%. Bulgaria, vecina noastră din aceeași regiune, e la 51%.
Eurostat a măsurat același decalaj din alt unghi. România are cea mai mare creștere a cumpărătorilor online din Uniune între 2015 și 2025, de 46 de puncte procentuale. Dar are și una dintre cele mai mari distanțe între cei care folosesc internetul și cei care cumpără pe el, de 31 de puncte.
ARMO spune că distanța asta e tocmai rezerva de creștere a magazinelor românești. Cristian Pelivan, directorul executiv al asociației, a descris România ca o piață care nu mai e la început, dar care încă transformă mai puțini utilizatori de internet în cumpărători decât vecinii.
Plata la livrare, lockerele și abonamentele de streaming
În interviul din raport, ARMO descrie România ca pe o piață mixtă. Plata la livrare, cu numerar, are încă o parte mare. Plățile cu cardul, portofelele digitale și plata amânată cresc, mai ales la produsele scumpe.
La livrare, schimbarea se vede pe stradă. Lockerele și punctele de ridicare se înmulțesc repede, iar coletele se pot urmări și redirecționa din aplicație. Tot de aici vine și riscul de care ai auzit: mesajele false despre colete. Am scris despre ele când ANCOM a publicat recomandările pentru mesajele false de livrare.
Magazinele mari de la noi se mișcă și ele. eMAG a lansat în septembrie programul propriu de puncte de fidelitate, iar Kaufland și-a extins platforma pentru alți vânzători în Spania și Olanda, fără România.
Concurența de peste graniță e tema pe care asociațiile o pun pe primul loc. Uniunea a hotărât să elimine scutirea de taxe vamale pentru coletele ieftine comandate din afara Uniunii. ARMO spune în raport că măsura ajută magazinele românești de haine, accesorii electronice și obiecte de casă, dar numai dacă vama chiar verifică valorile declarate.
Și o legătură cu televiziunea. Eurostat a măsurat că, în 2025, 33% dintre cei care folosesc internetul în Uniune au plătit un abonament la filme, seriale sau sport prin streaming. Pentru comparație, biletele la evenimente au 29%, iar transportul 27%.
Niciun comentariu