Retransmisiile tv ilegale, în vizorul UE

Uniunea Europeană face front comun împotriva pirateriei online: protecția transmisiunilor live, în centrul unei noi recomandări.

Comisia Europeană a lansat o cerere de contribuții publice pentru a analiza impactul aplicării Recomandării (UE) 2023/1018, emisă pe 4 mai 2023, document ce urmărește combaterea pirateriei online a evenimentelor transmise în direct – în special competițiile sportive, dar și concertele, spectacolele și alte manifestări culturale. Recomandarea a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Evenimentele live – fie că sunt meciuri de fotbal, concerte simfonice sau spectacole de teatru – sunt, prin natura lor, valoroase în timp real. Valoarea economică și simbolică a acestora este concentrată în momentul desfășurării lor, iar orice retransmisie neautorizată afectează în mod direct veniturile organizatorilor, ale radiodifuzorilor și ale altor părți implicate. În același timp, pirateria diminuează motivația și capacitatea de investiție în producția și difuzarea de conținut legal, contribuind la un ecosistemul cultural și sportiv european mai fragil, motivează Comisia Europeană.

Comisia atrage atenția că în ultimii ani, fenomenul s-a extins considerabil, fiind sprijinit de tehnologii sofisticate și rețele de servicii care operează la limita sau în afara legii. Exemplele includ sericii de televiziuni ilegale prin tehnologie IP, aplicații de streaming pirat, site-uri web cu transmisii neautorizate, precum și utilizarea de servere dedicate găzduite în afara Uniunii Europene, pentru a evita orice obligații legale. Fenomenul este agravat de apariția unui model denumit „Piracy-as-a-Service”, care furnizează instrumentele necesare pentru desfășurarea completă a unei operațiuni ilegale de retransmisie.

Datele disponibile arată că numai în 2019, pirateria online a evenimentelor sportive a produs pierderi estimate la 522 de milioane de euro în cadrul Uniunii Europene. Pierderile provin din scăderea veniturilor din abonamente, publicitate și bilete. În plus, utilizarea abuzivă a serviciilor de rețea și de găzduire, inclusiv a rețelelor de distribuție de conținut (CDN) și a serverelor proxy inverse, contribuie la dificultatea identificării sursei pirateriei, afectând eficiența măsurilor de blocare.

Comisia recomandă mai multe direcții de acțiune, împărțite între obligații legale existente și măsuri suplimentare voluntare. Printre acestea:

1. Măsuri prompte de eliminare a conținutului neautorizat

Furnizorii de servicii de găzduire sunt încurajați să răspundă rapid notificărilor privind pirateria, în special când este vorba despre transmisii în desfășurare. Este esențial ca aceste notificări să fie procesate și rezolvate în timp real, pentru a evita pierderea valorii conținutului.

2. Cooperare între organizatori, titulari de drepturi și furnizori de servicii

Actorii implicați sunt invitați să colaboreze mai eficient. Organizatorii de evenimente ar trebui să adopte soluții tehnice moderne pentru identificarea surselor neautorizate, cum ar fi metode de marcare digitală a semnalului. La rândul lor, furnizorii de servicii de internet și găzduire sunt încurajați să sprijine aceste eforturi și să ia măsuri împotriva utilizatorilor care încalcă în mod repetat drepturile.

3. Posibilitatea de a solicita ordine de încetare

Recomandarea încurajează statele membre să permită organizatorilor de evenimente sportive să ceară în instanță blocarea retransmisiilor neautorizate, inclusiv prin ordine de încetare dinamice, care pot acoperi și pagini web apărute ulterior, pe parcursul evenimentului.

Ordinele dinamice permit extinderea rapidă a măsurilor de blocare asupra unor noi domenii, IP-uri sau URL-uri implicate în transmiterea ilegală, chiar dacă acestea nu erau cunoscute în momentul inițierii procedurii. Aceste ordine pot fi emise de instanțe sau autorități administrative, iar Comisia recomandă ca acestea să poată fi contestate juridic, pentru a asigura echilibrul între măsurile de protecție și drepturile fundamentale.

4. Evitarea blocării excesive

Se subliniază că blocarea site-urilor ar trebui să fie proporțională, vizând doar serviciile implicate direct în piraterie, pentru a nu afecta în mod nedrept accesul la conținut legal. Titularii de drepturi ar trebui să actualizeze constant listele site-urilor vizate, astfel încât să nu rămână restricții inutile.

5. Cooperare voluntară și autoreglementare

Pe lângă instrumentele legale, Comisia încurajează implicarea altor actori, cum ar fi platformele de publicitate și procesatorii de plăți, în combaterea pirateriei. Aceste entități pot contribui la „demonetizarea” conținutului piratat, refuzând colaborarea cu operatorii ilegali.

De asemenea, Comisia susține încheierea de acorduri voluntare între actorii implicați, cum ar fi memorandumul privind publicitatea și drepturile de proprietate intelectuală, care vizează reducerea reclamelor difuzate pe site-urile ilegale.

6. Promovarea ofertelor legale și informarea utilizatorilor

Un aspect esențial al strategiei europene este creșterea vizibilității și atractivității conținutului transmis legal. Se recomandă ca, în cazul blocării unui site ilegal, utilizatorul care încearcă să îl acceseze să fie redirecționat către surse legale.

Totodată, Comisia încurajează campaniile de informare care să explice publicului larg diferențele dintre conținutul legal și cel piratat, inclusiv riscurile asociate utilizării serviciilor neautorizate.

7. Colaborare transfrontalieră

Având în vedere caracterul internațional al transmisiunilor și rețelelor de distribuție, Comisia recomandă consolidarea cooperării între autoritățile din diferite state membre, inclusiv prin schimbul de informații privind site-urile blocate și operatorii vizați.

În acest sens, Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală (EUIPO) va crea o rețea dedicată care va reuni autoritățile naționale relevante, pentru a evalua măsurile existente și a împărtăși bune practici.

8. Evaluarea ulterioară a eficienței măsurilor

Comisia Europeană va analiza, până la 17 noiembrie 2025, impactul aplicării acestei recomandări. Evaluarea se va face pe baza informațiilor furnizate de statele membre, organizațiile de drepturi și ceilalți actori implicați, precum și prin monitorizarea activității Observatorului EUIPO. În funcție de rezultate, ar putea fi propuse măsuri suplimentare la nivelul Uniunii.