Ofcom: unul din cinci adulți britanici folosește inteligența artificială pentru știri ▶ Ascultă articolul
Ilustrație generată digital
✏️ Click pentru a comenta

Ofcom: unul din cinci adulți britanici folosește inteligența artificială pentru știri

HD Satelit România
HD Satelit România Publicat: 20 septembrie 2026 Actualizat: 20 septembrie 2026

Unul din cinci adulți din Marea Britanie a folosit în ultima lună un instrument de inteligență artificială ca să afle ce se întâmplă în lume. Cifra vine din raportul anual de consum de știri al Ofcom, autoritatea britanică de reglementare a comunicațiilor, publicat pe 15 septembrie 2026.

Cine folosește AI pentru știri

Potrivit raportului, 21% dintre adulți au folosit o aplicație sau un serviciu de inteligență artificială pentru știri în luna anterioară sondajului. ChatGPT este cel mai folosit instrument de acest fel, cu 13% dintre respondenți. Obiceiul e mult mai răspândit la tineri: în categoria de vârstă 25-34 de ani, 37% spun că apelează la AI pentru a afla noutățile.

Deși folosirea crește, încrederea rămâne scăzută. Mai mult de jumătate dintre adulți, 56%, spun că au mai puțină încredere într-o știre scrisă de inteligență artificială decât într-una scrisă de un om. Ofcom explică asta prin faptul că platformele tradiționale, televiziunea, presa scrisă și radioul, obțin în continuare scoruri mult mai bune la acuratețe și încredere decât platformele digitale, inclusiv AI-ul.

Cum s-a schimbat drumul spre știre

Raportul arată o schimbare mai amplă în modul în care britanicii ajung la informație. 73% dintre adulți au accesat știri prin intermediari online, adică rețele sociale, platforme video, motoare de căutare, agregatoare și aplicații de AI, față de doar 57% care merg direct pe siturile sau aplicațiile publicațiilor. Online în ansamblu a fost folosit de 82% dintre adulți, ușor peste televiziune, care rămâne la 79%.

Timpul petrecut cu știrile a crescut la 72 de minute pe zi, față de 61 de minute în 2025. Din aceste 72 de minute, intermediarii online, adică rețelele sociale, motoarele de căutare și AI-ul la un loc, ocupă 26 de minute, aproape 37% din total. Siturile publicațiilor, accesate direct, ajung la doar 8 minute pe zi, sub 11% din timp.

Facebook și YouTube, principalele porți

Printre rețelele sociale, Facebook rămâne cea mai folosită sursă de știri, cu 39% dintre adulți, dar diferența față de YouTube s-a redus: platforma video ajunge la 33%. La tinerii de 16-24 de ani și la copiii de 12-15 ani, procentul celor care află noutățile prin rețele sociale și platforme video urcă la 78%. Doar 2% dintre respondenți spun că se bazează exclusiv pe rețele sociale pentru informare. Procentul e mic pentru că majoritatea combină mai multe canale în aceeași zi: verifică o notificare pe telefon, apoi caută detalii pe un motor de căutare sau întreabă direct un asistent conversațional.

Un director din cadrul Ofcom, Ian Macrae, a explicat tendința astfel: în mediul de azi, mereu conectat, mulți oameni nu mai caută direct știrea, ci știrea ajunge la ei prin diverși intermediari online, tot mai des cu ajutorul inteligenței artificiale. Practic, publicul nu mai alege activ o sursă, ci primește pasiv conținut selectat de un algoritm.

Unde rămâne BBC și ce înseamnă pentru presa clasică

În ciuda tuturor schimbărilor, BBC continuă să domine piața britanică de știri. 77% dintre britanici au accesat conținut BBC în luna analizată de Ofcom, un procent net superior oricărui alt furnizor. Publicațiile britanice tradiționale se confruntă însă cu o problemă mai mare: un adult accesează în medie 12 surse de știri diferite pe lună, iar la tinerii de 25-34 de ani cifra urcă la 18 surse. Cu atâtea surse combinate, tot mai puțini cititori mai țin minte de unde vine informația inițială. Un titlu văzut pe Facebook, rezumat de un asistent AI sau reluat de un agregator ajunge la cititor rupt de contextul și de reputația publicației care a scris-o prima oară.

Pentru publicul din România, tendința arătată de Ofcom nu e izolată. Studiile locale de consum media arată aceeași mutare treptată dinspre siturile de presă direct accesate spre rețele sociale, agregatoare și, tot mai des, instrumente conversaționale de AI. Diferența e că la noi nu există încă un raport oficial anual, la nivelul autorității de comunicații, care să măsoare separat cât din informare vine prin inteligență artificială, așa cum face Ofcom în Marea Britanie de anul acesta.

Niciun comentariu

Lasă un răspuns