miercuri, 29 aprilie 2020

Proiect de lege pentru a consolida leul ca unica monedă de plată pe teritoriul României

Senatul a adoptat o lege privind consolidarea monedei naționale ca moneda unica de plata pe teritoriul României, care prevede exprimarea numai în lei a contractelor încheiate pentru prestarea de servicii sau pentru furnizarea de utilități, dacă atât emitenții, cât și destinatarii, sunt rezidenți în România.


În sensul acestei legi, sunt considerate utilități alimentarea cu apa, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termica în sistem centralizat, salubrizarea localităților, iluminatul public, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixa sau mobila, Internetul, televiziunea prin cablu sau digitală și orice altele asemenea.

Dispozițiile se aplica oricăror alte plați, încasări, transferuri, operațiuni în conturi curente și altele asemenea care decurg din vânzări de bunuri și prestări de servicii intre rezidenți, inclusiv din împrumuturi, credite, leasing, asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesagerie sau poșta, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi.

În vederea acoperirii riscului normal de devalorizare a valorii monedei naționale (leul) fata de orice moneda străina de referință, precum și a riscului de inflație, prestatorii de servicii sau furnizorii de utilități pot negocia cu beneficiarii mecanisme de consolidare sau de indexare în valută a plăților periodice rezultate din contract.

Cursul de referință a leului fata de moneda străină de referința nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plății efective. În contractele care se derulează pe perioade mai mari de 5 ani sau pe perioade nedeterminate, riscul anormal se suporta de ambele parți. Se considera ca este anormal riscul contractual care rezulta din depășirea cu mai mult de 20% a cursului de schimb al monedei naționale (leul) fata de moneda străina de referință din data încheierii sau a perfectării raportului juridic, precum și depășirea cu mai mult de 50% a ratei anuale a inflației, corespunzătoare datei încheierii sau perfectării raportului juridic.

În cazul imposibilității beneficiarilor de a suporta volumul de plați aferent devalorizării monedei naționale sau majorării ratei anuale a inflației, prestatorul serviciilor sau furnizorul de utilități, la cererea beneficiarului sau din propria inițiativă, va face o propunere, în scris, de ușurare a poverii, de reeșalonare sau de refinanțare a contractelor în raport cu veniturile actuale ale beneficiarului și cu gradul sau maxim de îndatorare. Revizuirea contractului în vederea păstrării utilității sale sociale, va putea fi solicitata de beneficiar și pe cale judiciara.

Plățile, încasările, transferurile și orice alte asemenea operațiuni intre rezidenți, care fac obiectul comerțului cu bunuri și servicii, se realizează numai în moneda națională (leu), cu excepția categoriilor de rezidenți care pot efectua operațiuni în valuta, prevazute de Anexa 2 a Regulamentului BNR nr.4 /2005, privind regimul valutar.

Toate celelalte operațiuni intre rezidenți, care nu fac obiectul comerțului cu bunuri și servicii, pot fi efectuate în mod liber, fie în moneda națională (leu), fie în valuta.

Operațiunile prevazute la alin. (2) și în Anexa nr. 2 a Regulamentului BNR 4/2005 privind regimul valutar se pot efectua și în valută, numai pe baza acordului de voință al parților.

Plățile, încasările, transferurile orice alte asemenea operațiuni intre rezidenți, care sunt prevazute de Anexa 2 a Regulamentului BNR nr.4 /2005 privind regimul valutar pot fi efectuate în valuta, și care fac obiectul comerțului cu bunuri sau servicii, dar numai dacă există un acord prealabil al parților.

Operațiuni de plați, încasări sau transferuri intre rezidenți, care nu fac obiectul comerțului cu bunuri si servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în moneda națională (leu), fie în valuta, dar numai pe baza acordului de voința al parților.

Legea nu înlătură de la aplicare prevederile legislației protecției consumatorilor, în special Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, Legea nr.363/2007 privind practicile înșelătoare ale comercianților și Codul consumului.

În conformitate cu art. 16 din Legea privind statutul BNR nr.312/2004, bancnotele și monedele emise și neretrase din circulație de către Banca Naționala a României reprezinta însemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominala pentru plata tuturor obligațiilor publice și private. De asemenea, potrivit art. 9 alin. l din aceeași Lege nr.312/2004, Banca Națională a României elaborează și aplică politica de curs de schimb.

În consecință, moneda națională are curs forțat pe teritoriul României, acceptarea sa la plata find obligatorie. Valoarea care se ia în calcul la momentul plații este cea nominală și nu cea raportata la cursul de schimb față de o valută oarecare, la data plații efective. Elaborarea și aplicarea cursului de schimb nu sunt permise niciunei entități publice sau private, competența exclusivă în acest domeniu aparținând BNR.

Cu excepția unor dispoziții speciale în Regulamentul valutar, plățile în valuta intre rezidenți sunt interzise. Deși atât conform Constituției, cât și conform art. 13 din Legea nr.312/2004 privind statutul BNR, moneda națională a României este leul, prin contracte pre-formulate, facturi și alte operațiuni juridice sau practici comerciale incorecte, s-a impus cutuma conform căreia plățile în lei sunt consolidate în euro, la un curs care depășește, de regula, cursul oficial de schimb valutar afișat de BNR. Practic, euro este transformat, contrar Constituției, Statului BNR și Regulamentului valutar, în moneda de facto a României, cu consecința pierderii în proporții însemnate a încrederii în moneda naționala și a reducerii injuste, nemotivate economic, a puterii sale de cumpărare.

În plus, consecința acestei cutume este transferul integral, de la vânzător sau furnizor la consumator, a riscului asociat cursului de schimb valutar și pierderii treptate a puterii de cumpărare a leului. În ultimii 10 ani, conform poziției oficiale exprimate de BNR cu ocazia consultării cu privire la proiectul Legii privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit (Avizul BNR Nr. FG/49/30.01.2020 referitor la PL-X nr.662/16.12.2019), puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 50%, fără ca veniturile medii ale populației sa crească în același ritm.

Consolidarea facturilor în euro asigura furnizorii contra riscului devalorizării leului fata de euro (50% în ultimii 10 ani). pe seama consumatorilor, ale căror venituri au rămas constante sau au crescut nesemnificativ. Legea este menita a consolida leul ca unica moneda de plata pe teritoriul României și a determina o repartizare justa intre vânzător sau furnizor, pe de o parte, și consumator, pe de alta parte.

Senatul este prima Cameră sesizată.


7 comentarii despre subiectul „Proiect de lege pentru a consolida leul ca unica monedă de plată pe teritoriul României”:
Anonim

Foarte bine, asa vom avea si noi care platim facturi la net/ tv/ mobil in euro preturi fixe, nu o luna cu cativa lei mai mult, alta luna cu cativa lei mai putin.

xxx

Sincer ! e foarte bine !! la urma urmei ar trebui sa ne aparam moneda !!

Tibi

Foarte ok, cand va întra legea?

Anonim

Intră în vigoare după ce o aprobă și Camera Deputaților și e publicată în Monitorul oficial.

Unknown

Bravo Parlamentul României!
Respect!

Anonim

deja trebuia de mult să fie dar noroc cu pandemia aceasta că se va adopta. cum au și vecini noștri de lângă dunăre. că noua salariile sunt în lei nu in euro.felicit această măsură

Anonim

in bulgaria e din 2007 nici un pret in euro...

Trimiteți un comentariu

☑ Sunt de acord cu Regulamentul comentariilor.

Furnizori de servicii

AKTA (75) Digi (527) Focus Sat (246) FREESAT (24) iNES (25) Nextgen (80) Orange (211) Telekom (302) UPC (273) Vodafone (73)