O echipă internațională de cercetători a reușit să atingă o viteză record de transmisie de 402 terabiți pe secundă folosind o fibră optică standard, adică una care se găsește deja pe piață, nu ceva experimental. Totul s-a întâmplat sub bagheta tehnologică a Institutului Național de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (NICT) din Japonia, în colaborare cu Aston Institute of Photonic Technologies și Nokia Bell Labs.
Cum s-a ajuns aici? Practic, s-a trecut de la „Hai să mai tragem o fibră” la „Hai să deschidem toate benzile posibile din fibra asta”. Cercetătorii au reușit să exploateze 37,6 THz de lățime de bandă optică, ceea ce a însemnat acoperirea tuturor benzilor majore din spectrul fibrei optice standard: O, E, S, C, L și U.
Pentru cunoscători, asta înseamnă că au folosit o combinație de șase tipuri diferite de amplificatoare,o combinație aproape acrobatică de tehnologii care a permis și activarea unor regiuni de lungimi de undă până acum lăsate pe dinafară în sistemele comerciale.
Și dacă te întrebi pe ce distanță a fost transmis semnalul: 50 de kilometri. Nu în spațiu, nu într-o cameră de testare, ci pe o fibră standard. S-au folosit până la 1.505 canale în paralel, fiecare purtând informații cu modulație QAM în dublă polarizare.
Ca să ne dăm seama ce înseamnă asta în context: recordul anterior era de 320 Tb/s pe fibră, iar această demonstrație a depășit cu 25% acel prag, plus că a adus o creștere de 35% a lățimii de bandă totale.
Motivația din spatele acestor experimente e destul de clară: lumea consumă date cu viteza luminii (la propriu), iar rețelele actuale trebuie să țină pasul. În loc să schimbe toată infrastructura, cercetătorii propun o variantă mai „eco-friendly”: să folosim la maxim ce avem deja, dar mai inteligent. Noile benzi ar putea prelungi viața rețelelor optice actuale fără să fim nevoiți să adăugăm cabluri noi la fiecare zece ani.
Pentru viitor, cei de la NICT promit că nu se opresc aici. Urmează optimizări și experimente cu noi tipuri de fibre și sisteme (cu mai multe miezuri sau mai multe moduri, care pot susține mai multe canale simultan în aceeași fibră), dar mai ales extinderea pe distanțe mai mari.
Record de viteză prin fibră optică: 402 Tb/s - Cum se compară cu ce avem acasă și ce tehnologie stă în spate
Dacă ți se pare că internetul de acasă merge bine când descarci un joc în 15 minute, atunci vine și întrebarea firească: cât de mare este diferența față de internetul nostru de zi cu zi?
Cele mai rapide conexiuni comerciale prin fibră optică pentru uz casnic disponibile în prezent ating 1 Gb/s (adică un gigabit pe secundă). În unele cazuri excepționale, în orașe bine conectate, există și abonamente de 10 Gb/s. Dar asta este o picătură într-un ocean, comparativ cu ce a obținut echipa NICT: 402 Tb/s. Practic, ar însemna că ai putea transfera întreaga bibliotecă Netflix în 1 secundă și tot ți-ar mai rămâne bandă pentru un apel video 8K cu toți prietenii. Aproape că sună a magie digitală.
Dar cât din acea viteză este „reală”?
Din cei 402 Tb/s calculați teoretic prin metoda GMI (adică presupunând corectarea perfectă a erorilor), sistemul a reușit să livreze 378 Tb/s după aplicarea efectivă a codurilor de corectare – un rezultat care tot depășește cu mult recordurile anterioare. Spre comparație, în 2023 fusese înregistrată o transmisie de 301 Tb/s, tot de către NICT, dar cu o lățime de bandă mai mică și acoperind doar benzile E, S, C și L.
Detalii tehnice găsiți în comunicatul oficial de presă.
Anonim
