În Uniunea Europeană, utilizarea internetului a devenit aproape omniprezentă în rândul tinerilor. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, în anul 2024, 97% dintre persoanele cu vârste între 16 și 29 de ani au declarat că folosesc internetul în fiecare zi (în Romania, 96%) . Prin comparație, 88% din totalul populației UE utilizează zilnic internetul (în România, 85% din populația totală a țării), ceea ce indică o diferență de 9 puncte procentuale între tineri și restul cetățenilor. În Romania, in 2024, 96% dintre tinerii intre 16 si 29 ani si 85% din populația totală a țării.
 |
| Competențe digitale - Imagine generată de HD Satelit România |
Această diferență este în continuă scădere. Dacă privim în urmă cu un deceniu, în 2014, doar 63% din populația generală a Uniunii Europene accesa zilnic internetul, în timp ce 87% dintre tineri făceau deja acest lucru. În acea perioadă, decalajul generațional era de 24 de puncte procentuale. Evoluția constantă a conectivității, alături de disponibilitatea tehnologiei mobile și extinderea serviciilor digitale, au contribuit decisiv la apropierea acestor cifre.
Activitatea pe rețele sociale rămâne un indicator important
Un alt aspect evidențiat de statistica Eurostat este implicarea activă a tinerilor în rețelele sociale. În 2024, 88% dintre cei între 16 și 29 de ani au creat profiluri și au postat conținut (mesaje, fotografii sau alte tipuri de activități sociale online). Această pondere este semnificativ mai mare decât cea a populației generale, unde doar 65% dintre cetățeni au fost activi pe rețele sociale în același mod.
Analizând diferențele între țările membre ale UE, Cehia se află pe primul loc, cu 99% dintre tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani implicați în activități pe rețele sociale, urmată îndeaproape de Cipru și Grecia (ambele cu 98%). La polul opus, Franța (70%, conform datelor din 2023), Italia (80%), dar și Germania, Slovacia și Bulgaria (toate cu 84%) înregistrează cele mai scăzute procente la acest indicator. În Romania, aproximativ 75% din populație și 88% dintre tineri accesează rețele sociale.
Cifrele reflectă nu doar o generalizare a conectivității, ci și o apropiere clară între generații în ceea ce privește consumul de internet. Dacă în trecut diferențele erau mai evidente, astăzi tot mai mulți adulți și vârstnici îmbrățișează tehnologia digitală ca parte a vieții de zi cu zi.
Totodată, participarea activă pe rețele sociale este asociată adesea cu o mai mare deschidere spre conținut digital, știri online, platforme educaționale sau servicii de streaming, consolidând astfel rolul central al internetului în viața cotidiană a europenilor.
Tinerii europeni sunt tot mai activi online nu doar pentru divertisment, ci și pentru educație, participare civică sau dezvoltare de competențe digitale. Cu toate acestea, discrepanțele între țările membre UE rămân semnificative, iar România se situează în mod repetat printre țările cu cele mai scăzute valori la acești indicatorii cheie.
Participarea civică online
În 2024, la nivelul Uniunii Europene, tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani au fost, în medie, mai activi decât restul populației în ceea ce privește implicarea civică și politică prin internet. Aceasta include acțiuni precum exprimarea opiniei în chestiuni publice, participarea la consultări online sau semnarea de petiții.
România s-a numărat printre țările cu o diferență clară față de populația generală. Mai exact, 10% mai mulți tineri români decât adulți au participat civic online, ceea ce reflectă o tendință pozitivă în rândul generației tinere, dar de pe o bază relativ mică.
În topul implicării civice online s-au situat Slovenia: 51% dintre tineri implicați în activități civice sau politice online, Grecia: 37%, Italia: 35%. În schimb, Suedia (14%), Cehia (16%) și Belgia (19%) au înregistrat cele mai scăzute procente, chiar dacă tinerii lor sunt în general foarte activi digital.
Participarea la cursuri online – România, pe ultimul loc în UE
Deși în perioada pandemiei COVID-19 educația online a crescut vertiginos, acest trend a început să scadă. Dacă în 2021, 35% dintre tinerii europeni participau la cursuri online, în 2024 procentul a coborât la 24%.
România înregistrează cel mai mic procent din UE: doar 8% dintre tinerii români au participat în 2024 la cursuri online, mult sub media Uniunii. Doar Germania se apropie de acest nivel, cu 12%.
În contrast, în Finlanda, 53% dintre tineri au urmat un curs online, în Grecia 41%, iar în Spania 39%. În toate țările membre UE, tinerii sunt mai predispuși să urmeze cursuri online decât populația generală.
Competențele digitale – România, din nou pe ultimele locuri
Un alt indicator important analizat de Eurostat este nivelul competențelor digitale de bază sau peste medie. În 2023, doar 46% dintre tinerii români au raportat că dețin astfel de competențe, ceea ce plasează România pe ultimul loc în UE. Doar Bulgaria se apropie, cu 52%. Media europeană este de 71%.
La polul opus, în Finlanda, 94% dintre tineri au competențe digitale de bază sau avansate, iar în Malta procentul este de 92%.
La nivel european, tinerele femei (73%) par a avea un ușor avantaj față de bărbați (69%) în ceea ce privește competențele digitale. Cu toate acestea, în România, diferența se inversează, fiind una dintre cele 5 țări din UE unde tinerii bărbați depășesc femeile la acest indicator.
Ce sunt competențele digitale de bază?
Pentru a fi considerate „de bază”, o persoană trebuie să fi desfășurat cel puțin o activitate în fiecare dintre următoarele 5 domenii, în ultimele 3 luni: gestionarea informației și a datelor,, comunicare și colaborare online (ex: social media, participare civică),, creare de conținut digital (ex: programare), siguranță online, rezolvarea de probleme (ex: cursuri online sau activități educaționale).
Datele prezentate provin din articolul „Young people – digital world” publicat pe platforma Statistics Explained a Eurostat, în iulie 2025, care oferă o perspectivă detaliată asupra obiceiurilor digitale ale tinerilor din Uniunea Europeană. Studiul poate fi accesat AICI.
.jpg)