Bucharest International Film Festival a încheiat ediția cu numărul douăzeci și unu cu un palmares puternic: marele premiu merge la lungmetrajul The President’s Cake, semnat de regizorul Hasan Hadi. Evenimentul și-a anunțat câștigătorii duminică, 28 septembrie 2025, într-o finală care a confirmat direcția competițională a festivalului și a pus în lumină colaborări internaționale solide, potrivit unui comunicat transmis de Bucharest International Film Festival către HD Satelit România.
Juriul internațional din acest an a reunit nume cunoscute din cinema și media: Stere Gulea, în calitate de președinte, alături de regizorul argentinian Pablo César, actrițele Ana Ciontea și Olimpia Melinte și jurnalistul BBC Vincent Dowd. Componența a adus un echilibru între experiență regizorală, perspectivă actoricească și rigoare jurnalistică, ceea ce s-a reflectat în selecția laureaților.
ThePresident’s Cake a convins atât prin temă, cât și prin execuție. Filmul urmărește o fetiță de 9 ani în Irak, în perioada regimului lui Saddam Hussein, pusă în fața unei misiuni care îi testează ingeniozitatea: să adune ingredientele pentru tortul aniversar al președintelui. În spatele unui pretext aparent minor, povestea deschide discuții despre presiune socială și consecințe severe pentru cei care nu se conformau regulilor, de la închisoare până la situații limită. Pelicula a bifat în 2025 un traseu festivalier notabil, cu Premiul Publicului la Directors’ Fortnight și distincția Caméra d’Or pentru cel mai bun debut regizoral la Cannes, iar la BIFF a obținut și premiul pentru imagine. Directorul de imagine este Tudor Panduru, iar etalonarea culorii a fost semnată de Andu Radu, care a avut și un rol extins în zona de montaj. Producția irakiano-americană a atras profesioniști din mai multe țări, inclusiv din România, echipele completându-se cu specialiști în scenografie și machiaj familiarizați cu stilul vizual al lui Panduru.
Andu Radu descrie proiectul ca pe unul dintre cele mai reușite la care a lucrat, atât prin libertatea de creație, cât și prin dinamica dintre imagine și montaj. Colaborarea a pornit dintr-un context în care producția din Irak a resimțit nevoia unor profesioniști suplimentari, mulți chemați din Liban, iar conexiunile construite în jurul lui Tudor Panduru au adus în echipă și alți români. Radu amintește și parcursul profesional al regizorului Hasan Hadi, format la New York, și detaliază cum discuțiile de lucru s-au transformat treptat într-un nucleu creativ stabil, în care imaginea și montajul au fost gândite împreună pentru a susține tonul filmului.
Premiul pentru cel mai bun scenariu a mers către The Last One for the Road, scris de Adriano Candiago și Francesco Sossai. Coproducția Italia–Germania urmărește doi bărbați trecuți de 50 de ani, fixați pe ideea unei ultime ieșiri la o băutură, într-o seară în care îl întâlnesc pe Giulio, un student la arhitectură. Drumul lor, din bar în bar prin Veneto, devine pretextul pentru o schimbare de perspectivă asupra lumii și a felului în care înțeleg afecțiunea și vulnerabilitatea.
Ediția din 2025 a deschis pentru prima dată și competiția de scurtmetraje. Trofeul a fost câștigat de Spectacle, regizat de Bálint Kenyeres, o coproducție Ungaria–Franța. Filmul urmărește un băiat rom cu un talent neobișnuit care ajunge peste noapte în atenția publicului printr-o emisiune TV, iar această vizibilitate rapidă aduce cu sine presiuni și efecte greu de gestionat pentru un adolescent.
Selecția și deliberările au fost coordonate de un juriu format din regizorii Catrinel Dănăiață, Alexandru Mavrodineanu și Valentin Hotea, care au evaluat producțiile înscrise din perspectiva coerenței narative și a impactului vizual.
Festivalul și-a desfășurat proiecțiile și evenimentele conexe în câteva locuri esențiale pentru cinefilii din capitală: Cinema Muzeul Țăranului Român, CREART – Grădina cu filme, Cinemateca Eforie și Cinema Union. În plan instituțional, proiectul a fost finanțat de Ministerul Culturii, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, DACIN SARA, Uniunea Cineaștilor din România, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Institutul Italian de Cultură din București și Arhiva Națională de Filme. BAT România a susținut secțiunea Istorie și Cinema, iar mobilitatea festivalului a fost asigurată de Eurial.
Zona de parteneriate a inclus companii și organizații din domenii diverse, de la energie și comunicații la servicii medicale și ospitalitate. Printre ele se numără Electrica Furnizare, Șerban & Musneci Associates, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, Building Echipament, Automecania Industrial Park, Obsentum, Fresenius Medical Care, Room 12, Hotel Minerva cu Restaurant Nan Jing, Chainsaw, Pink Stripe, LEDVAN MEDIA, La Mama și La Piova Turista. Impactul media a fost susținut de o rețea extinsă de parteneri editoriali și posturi TV și radio, între care Digi24, România TV, Realitatea Plus, Prima TV, Euronews România, A7 TV, Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România București și Radio România Cultural, alături de publicații și platforme precum RFI România, Zile și Nopți, Agerpres, Spot Media, Nine O’Clock, Romania Journal, Garbo, Kudika, Happ.ro, Ordinea Zilei, Ziarul Pozitiv, News București, CineFan, LiterNet, CineFilia, Revista Film, CineGhid, Cinema, Movie News, RADOR, București Business, Grupul de presă Semnal și Tolba de Știri.
BIFF 2025 confirmă profilul unui festival care combină atenția pentru cinema-ul de autor cu deschiderea către voci noi și teritorii de producție mai puțin vizibile, menținând, în același timp, o infrastructură de parteneriate ce susține coerența organizatorică și vizibilitatea publică.
Câștigătorii și modul de funcționare al secțiunilor din acest an arată o ediție care a urmărit consecvent relevanța tematică și calitatea imaginii, fără a pierde din vedere experiența spectatorilor.
