Generația Alpha, adică adolescenții care se apropie acum de majorat, schimbă complet regulile consumului media. Un sondaj realizat de platforma britanică Attest arată că 39 % dintre tinerii de 15–16 ani petrec peste trei ore pe zi jucându-se, în timp ce doar 30 % urmăresc televiziune și 28 % ascultă muzică sau podcasturi. Practic, pentru ei joystick-ul a devenit mai important decât telecomanda. Iar fenomenul nu e izolat: datele internaționale și contextul românesc arată aceeași direcție.
La nivel global, studiile confirmă că gamingul este activitatea digitală dominantă. Raportul ESA arată că 69 % dintre copiii din SUA folosesc regulat console, iar în Europa cifrele sunt similare. Pe lângă console, dispozitivele mobile sunt principalele instrumente de joacă: peste 90 % dintre copiii Gen Alpha se joacă zilnic pe telefon sau tabletă, potrivit Gameloft. Ei preferă jocurile care le permit să creeze și să se exprime liber: titluri ca Minecraft și Roblox sunt printre cele mai populare, fiind jucate de peste jumătate dintre adolescenți în fiecare lună. Aceste lumi virtuale nu sunt doar spații de distracție, ci și locuri de socializare, cooperare și chiar construcție de identitate digitală.
Un alt aspect interesant este felul în care Gen Alpha consumă video. Deși folosesc televizorul, nu îl mai privesc ca pe o sursă de canale clasice. Ofcom arată că tinerii din Marea Britanie accesează direct YouTube sau platforme de streaming de pe ecranele TV, iar doar o mică parte mai urmăresc posturi lineare. De fapt, pentru ei, televiziunea devine doar o extensie a internetului. Platformele ca YouTube, TikTok sau Netflix sunt parte dintr-un ecosistem unde gamingul, video-ul și rețelele sociale coexistă natural.
Dacă privim către România, datele confirmă o tendință similară, chiar dacă nu există încă un studiu exact despre Gen Alpha local. Industria de jocuri video de la noi a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 317 milioane de euro în 2023 și peste 343 milioane în 2024, în creștere cu 8 %. Există peste 200 de studiouri active și peste 6.000 de specialiști implicați. Cu alte cuvinte, nu mai vorbim de o nișă, ci de o industrie solidă, care produce jocuri și conținut exportat internațional. În același timp, cloud gaming-ul începe să prindă contur, mai ales pe fondul extinderii rețelelor rapide de internet și al interesului pentru jocuri accesibile fără hardware scump.
Pe terenul consumului media, adolescenții români urmează același model observat în alte țări. Mulți nu mai deschid televizorul pentru canalele clasice, ci folosesc direct aplicațiile de streaming, YouTube sau servicii integrate în smart TV. De altfel, platforme precum MAX sau Netflix concurează direct cu televiziunile tradiționale, iar marile posturi investesc tot mai mult în conținut digital și experiențe interactive.
Pentru Gen Alpha, jocurile nu mai sunt doar o formă de divertisment, ci o parte esențială din socializare. Mulți își petrec timpul în lumi virtuale unde discută, cooperează sau concurează, exact cum generațiile anterioare se întâlneau în cartier sau la cafenea. Studiile internaționale arată că aproape toți adolescenții din această generație joacă zilnic, iar peste o treime experimentează deja cu inteligență artificială pentru a crea imagini, clipuri video sau chiar mici aplicații. Asta le oferă un sentiment de autonomie și control asupra propriei creativități.
În România, acest comportament se simte prin creșterea comunităților de gameri și apariția unor proiecte educaționale care încurajează tinerii să dezvolte jocuri proprii. Inițiative precum „Play for Democracy” arată că adolescenții pot combina gamingul cu teme civice și pot transforma jocurile în mijloace de exprimare și învățare. De altfel, ideea de „a face jocuri” devine la fel de atractivă ca „a te juca”.
Privind înainte, televiziunea clasică va trebui să se reinventeze pentru a atrage această generație. În loc de formate rigide, s-ar putea ca viitorul să fie hibrid: show-uri conectate la platforme de jocuri, conținut interactiv care permite publicului să participe sau chiar integrarea transmisiunilor în ecosisteme de gaming. Gen Alpha este prima generație cu adevărat autonomă: nu mai consumă pasiv, ci construiește comunități și participă activ în universurile digitale. Asta se aplică și în România, unde generațiile tinere încep să perceapă ecranul nu ca o fereastră spre lume, ci ca un instrument prin care își crea propria lume.
Generația Alpha joacă, creează și socializează digital. Iar televiziunea, așa cum o știm, devine doar o opțiune printre multe altele. Într-o piață ca România, unde infrastructura digitală e bună și interesul pentru gaming crește, e doar o chestiune de timp până când controlerele consolei și telefoanele vor înlocui definitiv canalele tv.
