În ultimele luni din 2025, piața de memorii a intrat într-un tip de blocaj care nu seamănă cu valurile obișnuite de scumpiri și ieftiniri pe care le știam de ani buni. De data asta, IDC spune că problema vine dintr-o repoziționare strategică a producției: marii producători nu mai produc în primul rând DRAM și NAND pentru telefoane, laptopuri și SSD-uri de consum, ci își mută capacitatea către memorii mai profitabile, cerute masiv în centrele de date pentru AI, cum sunt HBM și modulele DDR5 de capacitate mare. Rezultatul e simplu de înțeles pentru oricine a urmărit prețurile la componente: mai puțină memorie disponibilă pentru zona de consumatori, prețuri mai sus și planuri de produse ajustate din mers.
În România scumpirea memoriilor RAM a devenit vizibilă mai ales în a doua jumătate a lui decembrie 2025. Unele kituri DDR5 au ajuns la circa 3.000 lei, un preț crescut de 2–4 ori în câteva săptămâni, pe anumite modele sau configurații.
Pe final de decembrie 2025, listările curente din eMAG pentru DDR5 de 32 GB arată prețuri în zona 2.4–3.3 mii lei pentru diverse kituri (de exemplu, 2.426 lei pentru un kit Corsair 32 GB DDR5 6000 CL30, 2.723 lei pentru Corsair 32 GB DDR5 6000 CL40 și 3.295 lei pentru un 32 GB DDR5 6000 CL32 de la Kingston). Aceste valori sunt în aceeași plajă cu intervalul 2.500–3.000 lei semnalat ca “noul normal” în piața locală la final de lună.
IDC a pus pe masă două scenarii de risc pentru 2026. În varianta moderată, piața de PC ar putea să scadă cu 4,9% față de anul anterior, iar în varianta pesimistă declinul ar putea ajunge la 8,9%. În paralel, prețul mediu al PC-urilor ar urca, în funcție de scenariu, cu 4% până la 6% sau chiar cu 6% până la 8%. Iar partea ironică e că noua criză se suprapune peste două motoare care, teoretic, ar fi trebuit să stimuleze vânzările: valul de înlocuire generat de finalul ciclului Windows 10 și promovarea noilor PC-uri cu NPU, adică așa-numitele AI PC-uri. Doar că tocmai aceste modele necesită configurații cu mai multă memorie, iar memoria e componenta care devine tot mai scumpă și mai greu de prins în volume stabile.
Efectul nu rămâne doar la PC-uri. IDC estimează că și piața de smartphone-uri poate simți presiunea în 2026, cu o scădere posibilă a livrărilor de 2,9% într-un scenariu moderat și până la 5,2% într-un scenariu pesimist, în timp ce prețul mediu de vânzare ar putea crește cu 3% până la 5% sau, în varianta mai dură, cu 6% până la 8%. Pe zona de telefoane, diferența majoră o face bugetul și puterea de negociere: brandurile care vând mult în segmentele de preț mic și mediu sunt mai expuse, pentru că scumpirea memoriei le lovește direct costul de producție. În schimb, companiile cu resurse mari și contracte pe termen lung pot amortiza o vreme șocul, însă chiar și acolo se vede o frână la ideea de a crește RAM-ul pe flagship-uri de la o generație la alta.
Dincolo de prognoze, semnele din piață se văd deja în deciziile unor companii. Framework, de exemplu, a explicat public că piața de memorie e volatilă și că presiunea pe costuri continuă, iar ajustările de preț pot merge mai departe. Ca să înțelegi magnitudinea consumului din AI, Framework a dat un exemplu foarte concret: un singur rack NVIDIA GB300 ar folosi zeci de terabytes de memorie specializată, suficient cât să acopere memoria pentru foarte multe laptopuri, iar când într-un centru de date intră mii de astfel de rack-uri, e clar cine primește prioritate la livrări.
Există și un exemplu major: Micron a anunțat ieșirea din business-ul Crucial pentru zona de consum, cu oprirea vânzărilor până la final de februarie 2026, tocmai ca să își reorienteze resursele către segmentele cu cerere mare din AI și data center. Pentru utilizatorul obișnuit, asta se traduce prin mai puține opțiuni familiare pe raft și o piață mai tensionată fix într-o perioadă în care configurațiile de 16 GB sau 32 GB RAM tind să devină noua normalitate pe multe laptopuri.
Anonim
