Viasat History aduce în grilă, începând de astăzi, 5 ianuarie, de la ora 22:00, o nouă serie documentară în trei părți, Alexandru cel Mare: Cuceritorul legendar, care urmărește ascensiunea unuia dintre cei mai cunoscuți conducători ai Antichității, în doar 12 ani de domnie, potrivit unui comunicat remis de Viasat World Ltd. către HD Satelit România.
Seria pornește de la un detaliu interesant: povestea nu este spusă doar din perspectiva evenimentelor mari, ci este privită și prin relația lui Alexandru cu Hefaestion, considerat de multe surse drept cel mai apropiat prieten al său. Documentarul combină scene reconstituite cu efecte CGI și cu rezultate din săpături arheologice mai recente, încercând să contureze nu doar liderul militar, ci și omul din spatele legendelor, cu decizii, slăbiciuni și alegeri personale care au influențat cursul campaniilor sale.
În centrul poveștii rămâne ritmul incredibil al cuceririlor: la aproximativ 20 de ani, Alexandru ajunge să înfrunte Imperiul Persan, să intre în Egipt și să fie recunoscut acolo ca faraon, apoi să continue extinderea spre răsărit. În paralel, documentarul atinge și o temă care încă stârnește interes în istorie: cum a reușit un regat precum Macedonia să își impună controlul asupra unor teritorii vaste, cu armate adesea mai numeroase. Aici intră în discuție tactica, mobilitatea trupelor și celebra falangă macedoneană, o formațiune compactă de infanterie, organizată pe rânduri strânse, cu lănci lungi, gândită să mențină presiunea asupra adversarului și să reducă spațiul de manevră al acestuia.
Un prim aspect pe care seria îl reamintește este că Alexandru nu este asociat cu nicio înfrângere clară pe câmpul de luptă, de la debutul său militar, în jurul vârstei de 18 ani, până la finalul campaniilor care au urmat. Chiar dacă unele confruntări au fost dificile și au adus pierderi serioase, succesul său este pus adesea pe seama modului în care își adapta planurile, a vitezei cu care își deplasa trupele și a felului în care combina diferite tipuri de forțe în aceeași bătălie. Nu întâmplător, principiile atribuite lui Alexandru sunt încă discutate în mediul militar ca exemple de strategie și conducere.
Documentarul amintește și un detaliu mai puțin obișnuit pentru biografii de războinici, dar consemnat în scrieri antice: unele surse, precum Plutarh, descriu faptul că Alexandru ar fi fost perceput ca având un miros plăcut, inclusiv prin felul în care pielea și hainele ar fi păstrat un parfum discret. Ulterior, au existat interpretări diferite, de la ipoteze legate de particularități fizice, până la ideea că astfel de mențiuni pot face parte din mecanismul prin care un conducător era prezentat ca având o aură aparte. O explicație mult mai practică, adusă în discuție în timp, este aceea că Alexandru ar fi avut o igienă mai riguroasă decât majoritatea soldaților epocii, spălându-se frecvent, inclusiv în ape reci, ceea ce, pentru oamenii timpului, putea părea neobișnuit.
Un alt capitol important ține de urmele lăsate pe hartă. Alexandru a fondat numeroase orașe, multe pornite din baze militare care, odată stabilizate, au devenit centre urbane și administrative. Mai multe au primit numele său, iar cel mai cunoscut exemplu rămas până astăzi este Alexandria din Egipt, oraș care în prezent a ajuns la o populație de ordinul milioanelor. În aceeași zonă de curiozități, este menționat și Bucephala, în teritoriul Pakistanului de azi, asociat tradițional cu numele calului său, Bucephalus. Povestea spune că Alexandru l-ar fi primit la aproximativ 10 ani, după ce alții nu reușiseră să îl îmblânzească, iar animalul l-ar fi însoțit apoi până în campaniile din India, unde ar fi suferit o rană mortală.
Seria intră și în zona legendelor militare, inclusiv episodul legat de fortăreața Sogdian Rock, plasată în zona Uzbekistanului de astăzi. Conform relatărilor transmise în timp, ar fi existat o cucerire realizată fără o confruntare directă, printr-o manevră care a mizat pe efectul psihologic: câteva sute de oameni ar fi escaladat stânca folosind frânghii și țăruși, iar apoi ar fi fluturat bucăți de pânză pentru a sugera de la distanță siluete care par înaripate. În aceeași secvență narativă apare și Roxana, fiica tânără a unui nobil bactrian, pe care Alexandru ar fi remarcat-o imediat după capturarea prizonierilor. Tradiția macedoneană a amplificat această întâlnire ca pe o iubire la prima vedere, iar în continuare este menționat faptul că Roxana i-a născut un fiu, Alexandru al IV-lea, la câteva luni după trecerea în neființă a regelui.
În privința finalului vieții lui Alexandru, documentarul pornește de la realitatea că nu există un consens istoric asupra cauzei trecerii sale în neființă. Sunt amintite teorii care includ boli precum malaria sau febra tifoidă, dar și ipoteze mai rare, de la febra West Nile până la posibilitatea unei otrăviri. În interpretări mai largi, apare și ideea că stilul de viață ar fi putut cântări mult: petrecerile frecvente, consumul constant de alcool și epuizarea acumulată în ani de campanii ar fi putut slăbi organismul, crescând vulnerabilitatea în fața unei îmbolnăviri severe, mai ales într-un context precum Babilonul, unde febra și epidemiile nu erau rare. Relatările tradiționale vorbesc despre agravarea rapidă a stării sale și despre faptul că, deși se simțea rău, nu ar fi renunțat complet la obiceiurile de la banchete, ceea ce nu ar fi ajutat recuperarea. Alexandru a trecut în neființă înainte de a împlini 33 de ani, iar reacția macedonenilor este descrisă în sursele antice ca una de doliu profund, inclusiv prin gesturi ritualice. Se menționează și tradiția conform căreia trupul său ar fi fost așezat într-un sarcofag de aur, într-un mediu menit să ajute la conservare.
Documentarul "Alexandru cel Mare: Cuceritorul legendar" reia impactul pe termen lung al cuceririlor sale, de la apariția lumii elenistice și răspândirea culturii grecești, până la dezvoltarea unor orașe și a unor rute comerciale care au influențat regiuni întregi. Documentarul promite să păstreze echilibrul între partea de legendă și partea de biografie, folosind reconstituiri și elemente vizuale moderne, inclusiv secvențe care îl prezintă pe Alexandru în luptă în cheie de dramatizare istorică.
Seria are un singur sezon, cu 3 episoade a câte 60 de minute, fiind încadrată ca documentar de istorie antică, biografie și expediții. Titlul original este Alexander the Great: Legendary Conqueror, iar anul de producție este 2025.
Compania Viasat World Ltd. este un jucător important în zona de divertisment TV, cu posturi și servicii SVOD care acoperă conținut factual, divertisment, seriale și filme. În România, portofoliul include Viasat History, Viasat Explore și Viasat Nature, iar pentru seriale dramatice există Epic Drama. Pentru publicul interesat de filme, Viasat Kino este poziționat ca un canal orientat spre producții populare și titluri apreciate la nivel internațional.
Seria în trei părți începe pe Viasat History, pe 5 ianuarie, de la 22:00
