Statul român face un pas important spre controlul digital al proprietăților, iar una dintre piesele-cheie din acest mecanism sunt imaginile din satelit și cele aeriene, folosite pentru a vedea ce există în realitate pe teren și ce apare doar pe hârtie. Proiectul de lege pus recent în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării construiește cadrul prin care autoritățile pot compara imaginea reală a unei proprietăți cu datele din acte și din evidențele fiscale.
 |
| Case fotografiate din avion - Imagine decorativă creată digital |
În forma actuală, proiectul nu folosește explicit termenul satelit într-un articol dedicat, însă efectul este clar din modul în care sunt legate bazele de date ale statului. Legea va permite corelarea informațiilor din cadastru, din evidențele fiscale, din actele notariale și din bazele de date gestionate de instituții care lucrează cu reprezentări grafice și măsurători ale terenurilor. Practic, se creează baza legală pentru folosirea ortofotoplanurilor și a imaginilor aeriene și satelitare deja utilizate de instituții precum ANCPI, fără a mai exista bariere între aceste informații și cele fiscale.
Cheia este schimbarea regimului unor date care până acum erau protejate de secretul fiscal. Proiectul de lege elimină din această categorie datele de identificare ale contribuabililor, bunurile deținute și obligațiile fiscale, permițând transmiterea lor între ANAF și autoritățile locale. În momentul în care aceste date ajung într-o platformă comună, ele pot fi comparate cu ceea ce se vede în teren, inclusiv din imagini aeriene actualizate periodic.
Chiar dacă legea nu spune negru pe alb că statul va scana fiecare curte din satelit, mecanismul este construit exact pentru asta. Dacă într-o zonă apare din imagini o construcție, o anexă, o extindere sau altceva care nu există în cadastru și nu este declarat fiscal, diferența devine vizibilă imediat. Nu mai este nevoie de o sesizare sau de un control clasic, pentru că sistemul ar putea semnala automat neconcordanța dintre realitate și documente.
Din punct de vedere legal, proiectul precizează ccă datele transmise de notari către ANAF și mai departe către primării includ informații despre tranzacții imobiliare, iar acestea pot fi corelate cu datele cadastrale și cu situația fiscală. Chiar dacă imaginile satelitare nu sunt menționate ca sursă distinctă într-un articol separat, ele intră în categoria informațiilor tehnice folosite de instituțiile statului pentru identificarea și descrierea imobilelor, în special prin sistemele cadastrale și de cartografiere.
Astfel, statul va avea o imagine mult mai fidelă a ceea ce există fizic pe un teren, nu doar a ceea ce a fost declarat la un moment dat. O casă construită fără autorizație, o anexă ridicată ulterior sau o extindere nedeclarată pot fi identificate prin comparația dintre imagini din satelit și datele oficiale. Odată descoperită diferența, proprietatea poate fi introdusă în evidența fiscală la suprafața reală, ceea ce înseamnă impozite mai mari pentru cei care până acum plăteau mai puțin sau deloc pentru anumite construcții.
Guvernul își justifică demersul prin pierderile semnificative de la bugetele locale, cauzate de clădiri nedeclarate sau subevaluate. Din perspectiva statului, imaginile din satelit sunt astfel o metodă de a vedea mai clar patrimoniul construit și de a-l lega de obligațiile fiscale aferente. Pentru mulți români, mai ales din zonele unde s-a construit haotic în ultimii ani, această schimbare ar putea aduce surprize foarte neplăcute, dar și presiunea de a intra în legalitate.
Deci statul român își dă prin lege dreptul să folosească imaginile existente din aer și din satelit, corelate cu datele fiscale și cadastrale, pentru a identifica ce nu a fost declarat. Este una dintre cele mai clare mișcări spre un control digital al proprietăților, cu impact direct asupra impozitelor pe care le vor plăti românii în anii următori.
Practic, cadrul legal pentru folosirea imaginilor din aer este creat prin eliminarea secretului fiscal asupra proprietăților, proiectul de lege publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării la 13 ianuarie 2026 precizând explicit că „nu constituie secret fiscal datele de identificare ale contribuabililor, informațiile privind bunurile mobile și imobile deținute, obligațiile fiscale, precum și plățile efectuate, atunci când acestea sunt necesare autorităților administrației publice centrale sau locale în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale”, ceea ce permite corelarea datelor fiscale cu evidențele cadastrale și cu realitatea observabilă inclusiv din imagini din satelit.
