SES și EUSPA au decis să prelungească până în 2030, cu opțiune până în 2032, contractul pentru partea de satelit a serviciului EGNOS GEO-1. Asta contează pentru că EGNOS e un sistem european care face semnalul de navigație mai precis și mai sigur pentru utilizări unde nu vrei surprize, în special în aviație, dar și în transport maritim și în aplicații de precizie din agricultură.
 |
| Poziționare prin satelit - Imagine decorativă generată digital de HD Satelit |
EGNOS, pe numele lui complet European Geostationary Navigation Overlay Service, este sistemul european de augmentare prin satelit, adică un fel de strat suplimentar peste semnalele clasice de poziționare. Nu înlocuiește GPS-ul, ci îl corectează și îi verifică integritatea, astfel încât poziția rezultată să fie mai exactă și cu garanții mai bune că informația e de încredere. În practică, asta se vede cel mai clar în aviație, unde EGNOS susține proceduri de apropiere și aterizare cu ghidaj vertical, utile mai ales când vremea strică vizibilitatea. Tot de aici vin și beneficii mai puțin spectaculoase la prima vedere, dar importante în operare: posibilitatea de a planifica trasee mai eficiente, cu mai puține ocoluri și timpi pierduți, ceea ce se traduce prin consum mai mic de combustibil și emisii mai reduse.
Dincolo de aeroporturi, EGNOS ajută și alte domenii unde precizia contează și se poate măsura în bani și resurse. În navigația maritimă, semnalele mai curate și mai sigure pot face diferența în zone aglomerate sau în apropierea coastelor. În agricultură, unde utilajele lucrează tot mai des cu poziționare asistată, corecțiile de tip SBAS pot îmbunătăți precizia operațiunilor repetabile, de la treceri pe aceeași linie până la utilizarea mai atentă a carburantului și a comenzilor.
Dacă ai folosit vreodată GPS pe telefon și ai văzut că uneori te mută câțiva metri mai încolo, fix asta încearcă EGNOS să reducă. EGNOS nu înlocuiește GPS-ul, ci îl ajută: corectează erorile de măsurare și trimite și un mesaj de integritate, adică îți spune dacă te poți baza pe semnal și te avertizează rapid dacă apare o problemă. Corecțiile sunt calculate pe baza unor stații de referință aflate la sol, răspândite prin Europa, apoi informația ajunge la utilizatori printr-un satelit geostaționar. În mod tipic, EGNOS poate îmbunătăți precizia GPS până în zona de 1–2 metri, față de câțiva metri în condiții obișnuite, iar pentru aplicațiile critice contează și partea de avertizare rapidă când ceva nu e în regulă.
Ce se prelungește acum, mai exact, este componenta GEO-1 din EGNOS, adică difuzarea acestor date prin satelit. SES va continua să opereze încărcătura EGNOS găzduită pe satelitul SES-5 și să gestioneze și segmentul de sol din facilități din Europa. Ideea din spatele prelungirii e să nu apară întreruperi și să existe stabilitate în timp ce Europa face tranziția către versiuni următoare ale serviciului și pregătește servicii noi.
EGNOS este un serviciu care îmbunătățește GPS-ul. În loc să te bazezi doar pe semnalul GPS brut, EGNOS trimite corecții și, foarte important, un fel de semnal de încredere care spune dacă datele sunt ok sau dacă apare o problemă și trebuie ignorate rapid. Asta se numește augmentare, iar în Europa e făcut printr-un sistem SBAS.
Ce rol are SES?
Ca să ajungă corecțiile la utilizatori, ele trebuie difuzate pe o arie foarte mare. Aici intră în acțiune satelitul. În Europa există stații la sol care măsoară semnalele GNSS, calculează erorile și generează mesajele de corecție. Mesajele acestea sunt trimise către o stație de uplink, apoi urcă la un satelit geostaționar, iar satelitul le retransmite înapoi peste Europa, ca un post de radio care emite continuu acele date.
În cazul acestui contract, satelitul folosit pentru componenta GEO-1 este SES-5, iar SES găzduiește pe el o încărcătură dedicată EGNOS, adică echipamentul de la bord care preia mesajele urcate de la sol și le retransmite către utilizatori. Asta e partea care, în limbaj simplu, seamănă cu închirierea unui transponder: Uniunea Europeană plătește ca pe satelit să existe și să funcționeze acest „releu” pentru EGNOS, iar SES se ocupă să-l țină în funcțiune și să opereze și partea de la sol necesară emiterii.
Ce primești tu, ca utilizator, nu este internet sau tv, ci un semnal de tip GPS, pe aceeași frecvență L1 ca GPS-ul civil, care conține mesajele SBAS. Receptoarele compatibile SBAS iau acel flux de date, îl combină cu GPS-ul și obțin o poziție mai precisă și mai sigură. În aviație, exact această combinație e folosită pentru proceduri de apropiere și aterizare bazate pe ghidaj satelitar, mai ales când vizibilitatea e proastă.
Pe scurt, capacitatea de pe satelit face un singur lucru esențial: retransmite peste Europa mesajele EGNOS, astfel încât orice receptor GPS compatibil să poată primi corecțiile și avertizările de integritate oriunde are vizibilitate către satelitul geostaționar. Fără acea difuzare prin satelit, EGNOS nu ar putea acoperi uniform zona și nu ar putea fi folosit în scenarii critice la scară continentală.
Deci GPS îți dă poziția, EGNOS îți dă corectura și îți spune dacă poți avea încredere în poziția aia, iar satelitul SES-5 e „stația de emisie” care transmite aceste corecții către toată Europa.
