Viasat History aduce pe ecran seria documentară Imperiul Roman: Dincolo de mituri, care își propune să arate cum arăta, de fapt, viața de zi cu zi în Roma antică, dincolo de imaginea repetată la nesfârșit în filme și povești populare. Premiera este anunțată pentru astăzi, miercuri 12 februarie, de la ora 22:00, potrivit unui comunicat remis de Viasat World Ltd. către HD Satelit România.
Seria pornește de la ideea că Roma a fost redusă, în timp, la câteva clișee ușor de recunoscut, precum toga, petrecerile extravagante și luptele de gladiatori, iar din acest motiv multe nuanțe ale realității au fost lăsate deoparte. Producția este gândită ca o mini-serie în patru părți și urmărește să demonteze miturile și să reconstruiască tabloul unei civilizații care a funcționat secole la rând, cu reguli, meserii, ambiții politice, comerț, infrastructură și o viață urbană deloc comodă pentru cei mai mulți oameni.
Fiecare secol este prezentat printr-un personaj ales ca să acopere cât mai multe fațete ale societății: un negustor, un senator, un gladiator și un membru al Gărzii Pretoriene. Prin ei, istoria nu rămâne doar o listă de împărați și războaie, ci devine un fel de tur ghidat prin munca, grija pentru bani, statut, teamă, divertisment și supraviețuire. Povestea este însoțită de Benjamin Brillaud, cunoscut publicului online ca Nota Bene, prezentat ca o punte între spectatorii de azi și lumea romană, prin felul său de a face informația mai ușor de urmărit.
Din punct de vedere al locurilor și al atmosferei, seria nu rămâne doar la Roma, ci se plimbă și prin Galia, Egipt, Britania și zona Dunării, sugerând un imperiu mare și amestecat, ținut laolaltă de comerț, legi și soluții inginerești care, pentru vremea lor, erau spectaculoase. Producția combină reconstituiri dramatizate cu cercetări istorice prezentate ca fiind de ultimă oră și promite să scoată la lumină o civilizație care, pe de o parte, poate părea foarte îndepărtată, iar pe de altă parte are mecanisme sociale surprinzător de ușor de recunoscut de publicul modern.
Structura fiecărui episod include patru teme care se întrepătrund: romanii în luptă, viața de roman, câte un mare împărat și câte o mare împărăteasă, alături de ideea formării și consolidării Romei. La capitolul conducători, sunt menționați Iulius Cezar, Nero, Commodus și Caracalla, iar la capitolul figuri feminine, Cleopatra, Boadicea, Lucilla și Julia Domna. Episoadele sunt împărțite și pe subiecte clare: primul trece prin economie și comerț, al doilea se concentrează pe aristocrație și politică, al treilea intră în zona jocurilor și a distracțiilor, iar al patrulea urmărește armata.
O parte importantă a comunicatului insistă pe diferența dintre imaginea lucioasă, cu marmură și liniște, și realitatea urbană, mult mai aglomerată și mai dificilă. De exemplu, deplasarea zilnică la treabă era, pentru mulți, o probă serioasă de anduranță. În orașele mari, cei mai mulți oameni mergeau pe jos, pentru că animalele de călărie erau scumpe și țineau de statut, iar circulația vehiculelor cu roți în centrul Romei era limitată în timpul zilei. Comercianții, sclavii și funcționarii făceau zilnic drumuri lungi pe străzi cu pavaj denivelat, urcau scări abrupte și se strecurau printr-un amestec de animale, vânzători, căruțe și mulțimi. Imaginea care rezultă este a unei metropole în care se strângeau enorm de mulți pași, fără confortul încălțămintei moderne și fără trasee ușoare.
Comunicarea mai arată și cum arăta locuirea pentru cei mai mulți: construcțiile numite insulae dominau orașele, cu apartamente mici, adesea improvizate, deasupra prăvăliilor de la stradă. Pe măsură ce urcai, spațiul devenea mai restrâns și mai ieftin. În multe cazuri, la etajele superioare nu existau apă curentă sau toalete private, iar problemele de întreținere ale clădirilor erau frecvente, la fel și incidentele care afectau siguranța locatarilor. Prin acest tip de detaliu, seria pare să își propună să mute atenția de la vilele luxoase către viața reală a maselor.
Un alt element prezentat ca esențial pentru viața romană sunt băile publice, descrise nu ca un lux, ci ca un loc în care se întâmplau multe lucruri în același timp. Romanii, inclusiv cei cu mijloace modeste, le vizitau de câteva ori pe săptămână nu doar pentru igienă, ci și pentru exerciții fizice, socializare, discuții și chiar afaceri. Sunt amintite Băile lui Caracalla ca exemplu de complex mare, cu zone pentru apă caldă și rece, săli de sport, grădini, biblioteci și tarabe cu mâncare, iar comparația sugerată este cu un spațiu modern multifuncțional, nu cu o simplă baie.
La capitolul mâncare, comunicatul insistă pe ideea că pentru mulți romani mesele nu erau o formă de răsfăț, ci un mod practic de a trece prin zi. Cum numeroase locuințe nu aveau bucătării potrivite, oamenii se bazau pe thermopolia, puncte stradale unde găseau tocane fierbinți, pâine și vin, servite direct la stradă. Este menționat și obiceiul de a consuma băuturile diluate cu apă, în timp ce băutul licorilor nediluate era privit ca un semn de lipsă de măsură.
Apare și un detaliu interesant despre reutilizare și reciclare, descrise ca fiind ceva obișnuit în lumea romană. Materialele de construcție, statuile sau plăcile inscripționate erau frecvent refolosite în proiecte noi, iar orașele ajungeau să fie tratate ca niște rezerve de piatră gata de folosit din nou. În Egipt, ceramica spartă era folosită ca suport ieftin pentru note, calcule și scrisori, ceea ce, fără să își propună, a lăsat în urmă o arhivă istorică valoroasă pentru cercetători.
Benjamin Brillaud este prezentat drept creator al canalului de YouTube Nota Bene, cu aproape 3 milioane de abonați, și ca o prezență care îmbină umorul cu rigoarea, astfel încât informația să fie mai accesibilă.
 |
| În comunicat este remisă și lucrarea Torțele lui Nero, realizată în 1876 de pictorul polonez Henryk Siemiradzki, care îl prezintă pe împăratul Nero împreună cu curtea sa în grădinile Domus Aurea, într-o scenă artistică ce ilustrează acuzațiile și pedepsirea unor creștini în legătură cu Marele Incendiu din Roma din anul 64 e.n. |
Producția este descrisă ca o reconstrucție bazată pe descoperiri arheologice recente, care încearcă să lase deoparte imaginea rigidă, de statui și marmură, și să redea o Romă vie, plină de mișcare și contradicții. Sunt menționate reconstituiri 3D realizate de INDIGENES Productions, iconografii animate, secvențe fictive, intervenții ale lui Nota Bene și o regie dinamică semnată de Fabrice Hourlier, toate adunate pentru a face povestea mai ușor de urmărit pentru public larg.
Seria Imperiul Roman: Dincolo de mituri este programată la Viasat History în fiecare joi, începând de joi 12 februarie, de la ora 22:00. Sezonul are 4 episoade a câte 60 de minute, genul este documentar, istorie antică, arheologie, tehnologie și expediții, titlul original este The Roman Empire: Beyond the Myths, iar anul menționat pentru producție este 2024.
Viasat World Ltd. este o companie de divertisment TV cu un portofoliu de posturi TV și SVOD, cu conținut factual, divertisment, seriale și filme. În România, Viasat History, Viasat Explore și Viasat Nature sunt posturi documentare axate pe povești din istorie, societate și natură, în timp ce Epic Drama difuzează seriale dramatice premiate internațional, iar Viasat Kino este orientat către filme de tip blockbuster și titluri apreciate la nivel mondial.
Tu ce mit despre Roma antică ai vrea să vezi demontat într-un documentar?
