Parlamentul Republicii Moldova a votat modificări la Codul contravențional care introduc sancțiuni pentru utilizarea și comercializarea dispozitivelor ce permit accesul neautorizat la servicii tv, transmisiuni sportive, filme, seriale, jocuri etc. Noile prevederi au fost aprobate cu votul a 53 de deputați și urmăresc să reducă practicile ilegale din domeniul comunicațiilor electronice.
Inițiativa legislativă vizează echipamentele sau programele create ori adaptate astfel încât să permită accesul la servicii protejate fără acordul furnizorului. Astfel de dispozitive sunt considerate ilicite atunci când sunt folosite pentru a ocoli sistemele de protecție ale unor servicii precum televiziunea cu plată sau alte platforme digitale care funcționează pe bază de abonament.
Prin modificările adoptate, Codul contravențional introduce sancțiuni pentru mai multe tipuri de activități legate de aceste dispozitive. Fabricarea, importul, distribuirea, vânzarea, închirierea sau deținerea lor în scop comercial vor putea fi sancționate cu amenzi de până la 4500 de lei pentru persoane fizice. Pentru persoanele cu funcție de răspundere, amenda poate ajunge până la 6000 de lei.
În cazul companiilor sau altor persoane juridice care vor încălca aceste prevederi, sancțiunea poate ajunge până la 15 000 de lei. Pe lângă amendă, legea permite și interzicerea desfășurării unei anumite activități pentru o perioadă cuprinsă între șase luni și un an.
Noile reguli vizează și activitățile tehnice legate de instalarea sau întreținerea acestor echipamente. Instalarea, întreținerea ori înlocuirea unui dispozitiv ilicit în scop comercial poate fi sancționată cu amenzi de până la 1500 de lei pentru persoane fizice. Pentru persoanele cu funcție de răspundere, amenda poate ajunge până la 9000 de lei, iar pentru persoanele juridice până la 12 000 de lei.
Actul legislativ mai introduce sancțiuni și pentru utilizarea comunicărilor comerciale în scopul promovării acestor dispozitive. Practic, publicitatea sau alte metode de promovare pentru astfel de echipamente pot deveni, la rândul lor, contravenții.
Autoritățile explică faptul că modificările au fost concepute pentru a preveni și combate practicile ilegale din domeniul serviciilor de comunicații electronice. Accesul neautorizat la servicii protejate afectează furnizorii care investesc în infrastructură și conținut și poate genera pierderi financiare semnificative.
Noile prevederi nu se vor aplica imediat. Modificările legislative vor intra în vigoare pe 13 martie 2027, ceea ce oferă timp operatorilor economici și instituțiilor să se adapteze la noile reguli.
Totuși, formularea destul de largă a noilor prevederi ridică unele semne de întrebare legate de modul în care ar putea fi interpretată în practică.
Problema apare atunci când termenul de dispozitiv ilicit este analizat mai atent. În realitate, foarte multe echipamente electronice moderne pot fi utilizate atât în mod legal, cât și pentru acces neautorizat la anumite servicii. Un telefon mobil obișnuit, de exemplu: utilizatorul poate instala aplicații care oferă acces la platforme de televiziune online. Unele sunt complet legale și funcționează pe bază de abonament, dar există și aplicații sau servicii care pot permite recepția de canale TV fără acordul titularilor de drepturi (așa numita piraterie tv). Din punct de vedere tehnic, chiar daca telefonul nu este conceput exclusiv pentru o astfel de utilizare, în anumite situații poate deveni instrumentul prin care se realizează accesul neautorizat.
Aceeași situație apare și în cazul televizoarelor smart. Majoritatea televizoarelor moderne includ un magazin de aplicații, iar acolo pot fi descărcate aplicații pentru platforme de streaming, aplicații tv online sau alte servicii video. Unele sunt oferite oficial de operatori de televiziune sau platforme licențiate, în timp ce altele pot deveni un instrument care mijlocește acces la conținut fără acordul titularilor de drepturi. Din punct de vedere tehnic, televizorul nu este construit pentru a încălca drepturi de autor, dar sistemul său de operare permite instalarea unor aplicații care pot fi folosite în ambele moduri.
Situația devine și mai complexă în cazul unor dispozitive populare precum boxurile Android, mini-PC-urile sau stick-urile media, computere și laptopuri, receptoare cu Linux și alte dispozitive care se conectează la televizor. Aceste echipamente sunt vândute legal și au multiple utilizări, de la streaming legal până la rularea unor aplicații obișnuite. Totuși, dacă pe ele utilizatorul instalează programe sau liste de canale neautorizate, pot deveni instrumente pentru accesul la conținut protejat. Diferența nu mai ține atât de hardware, cât de modul în care este configurat dispozitivul.
De aici apare critica adusă unei astfel de reglementări: este dificil de stabilit clar unde se termină dispozitivul obișnuit și unde începe dispozitivul ilicit. Majoritatea echipamentelor digitale moderne sunt platforme multifuncționale. Aceleași dispozitive pot fi folosite perfect legal sau, prin instalarea unor programe suplimentare, pot deveni instrumente pentru acces neautorizat la servicii digitale.
În practică, autoritățile încearcă de obicei să facă distincția între dispozitivele special concepute pentru ocolirea sistemelor de protecție și cele care au utilizări generale și sunt modificate software ulterior de către utilizator. De exemplu, echipamentele vândute explicit cu software preinstalat pentru acces ilegal la canale TV pot intra mai ușor în categoria vizată de lege. În schimb, telefoanele, televizoarele sau computerele obișnuite sunt produse universale, iar responsabilitatea pentru modul de utilizare se mută mai degrabă asupra software-ului instalat de utilizatori sau a modului cum sunt folosite.
Din acest motiv, discuția despre eficiența unei astfel de legi nu este atât de simplă. Tehnologia modernă estompează granița dintre dispozitiv și aplicație. Hardware-ul este adesea neutru, iar diferența reală apare la nivelul programelor instalate și al serviciilor accesate. Așadar, probabil intenția autorităților din Republica Moldova a fost sancționeze pe cei care vând dispozitivele cu software gata preinstalat și configurat pentru utilizarea ilegală, nu și pe cei care vând echipamente pe care se pot instala astfel de software, dar nu există deja instalate și configurate pentru recepția ilegală chiar din momentul vânzării. De asemenea, noua lege pare să sancționeze chiar și persoanele fizice care asistă de exemplu un prieten sa instaleze și configureze un software pentru utilizare ilegală.
