Senzorii de apă fără semnal mobil trec pe satelit prin Iridium, Sateliot și Skylo

Un senzor de nivel pus pe un baraj din munți, unde telefonul nu are nicio liniuță, își trimite datele prin satelit. Până acum avea nevoie de un modem special pentru asta. Din 2026, aceleași cipuri NB-IoT care stau în contoarele de apă din oraș încep să vorbească direct cu sateliții, pe standardul 3GPP. Iridium pornește serviciul anul ăsta, Sateliot din Barcelona strânge bani ca să își termine constelația, iar rețeaua Skylo acoperă deja România.

Subiectul l-a deschis la începutul lui septembrie directorul firmei britanice Ground Control, care vinde exact echipamentele astea. Argumentul lui: punctele de măsură ale apei stau departe de orice antenă de telefonie, iar semnalul mobil cade tocmai pe furtună. Am căutat cifrele din spatele argumentului.

Rețele proprii sau standardul 3GPP

Satelitul IoT înseamnă mesaje de câteva zeci sau sute de octeți, trimise rar, de la un aparat pe baterie: o citire pe oră sau una pe zi. Până acum treaba asta se făcea cu rețele proprii, fiecare cu modemul ei. Iridium are 66 de sateliți pe orbită joasă, la circa 780 de kilometri, și serviciul Short Burst Data: un mesaj are cel mult 340 de octeți în sus și 270 în jos.

Standardul schimbă regula. În versiunea 17 a standardului, închisă în martie 2022, 3GPP a adăugat sateliții la NB-IoT și LTE-M. Astea sunt variantele rețelei mobile făcute pentru senzori cu baterie. Partea de satelit se numește NTN, rețele neterestre. Un cip NB-IoT de serie, cu un program intern nou, prinde satelitul ca pe o celulă mai îndepărtată. Are nevoie de un receptor GNSS la bord, ca să își calculeze singur întârzierea față de un satelit care se mișcă. Satelitul nu prelucrează nimic. Mută semnalul pe altă frecvență și îl trimite la o stație de sol legată la rețeaua operatorului. Aceeași cartelă SIM trece singură de pe rețeaua terestră pe satelit.

Ce costă un senzor pe satelit

Prețurile publice sunt puține. Dar există. Pentru Iridium SBD, Ground Control cere 17 dolari pe lună abonament pe modem, plus credite. Un credit acoperă 50 de octeți și costă între 8 și 20 de cenți, după cât cumperi odată. O citire de nivel încape într-un credit. La o citire pe oră ies în jur de 100 de dolari pe lună cu tot cu abonament, din calculul nostru pe prețurile publicate. La una pe zi, sub 25.

Pe standardul NTN prețurile se apropie de cele din telefonia mobilă. Deutsche Telekom a publicat în februarie 2024 un tarif IoT cu satelit prin Skylo: de la 2,70 euro pe lună pe cartelă, iar traficul prin satelit se plătește separat, 90 de cenți pe KB. Myriota, cu sateliți proprii, a anunțat pe 1 iulie abonamente satelit plus celular de la 0,99 dolari pe aparat pe lună. Un senzor de apă tipic pe NTN consumă sub 50 KB pe lună, potrivit Ground Control.

Cazul descris de Ground Control arată împărțirea rolurilor: la un rezervor izolat, stația de sus măsoară nivelul și trimite prin Iridium comanda de pornire a pompei, iar stația de jos confirmă prin rețeaua mobilă. Satelit pentru alarmă, celular pentru confirmare. Pe lista de utilizări mai stau presiunea pe conducte lungi, orele de funcționare ale pompelor și contoarele de la ferme fără semnal.

Cine e gata în 2026 și cine mai are de lansat sateliți

Iridium are avantajul rețelei deja complete. Pe 21 ianuarie 2026 compania a anunțat primele mesaje în ambele sensuri trimise prin sateliți cu un modul Nordic nRF9151, adică un cip de serie. La rezultatele pe trimestrul al doilea, lansarea comercială a serviciului Iridium NTN Direct e „mai târziu în acest an”.

Sateliot a mers invers: standardul l-a avut din prima, sateliții îi mai lansează. Firma din Barcelona are șase sateliți pe orbită și încă cinci programați pentru 2026. Pe 8 aprilie a deschis o rundă de 100 de milioane de euro pentru alți 16 sateliți, cu statul spaniol acționar cu 18,7%. Cu șase sateliți, un senzor prinde câteva treceri pe zi, deci rețeaua e pentru date care pot aștepta.

Skylo nu are sateliți. Închiriază capacitate în benzile L și S de la Viasat, Ligado, EchoStar și Terrestar, pe sateliți geostaționari, și pune standardul NB-IoT NTN peste ei. Satelitul stă pe loc, deci legătura e permanentă, iar senzorului îi ajunge o vedere liberă spre sud.

Unde ar prinde bine la noi, de la baraje la irigații

Apele Române au deja o rețea de măsură mare. Prin proiectul WATMAN au intrat în funcțiune 233 de stații automate pentru stratul de zăpadă și nivelurile pe râuri, 89 de baraje cu monitorizare automată a siguranței și 51 de stații de calitate a apei. Nu am găsit nicio informație că administrația ar fi testat un modem NTN la vreuna din stațiile astea.

Irigațiile sunt al doilea loc. ANIF a contractat pentru 2024 aproape 295.000 de hectare numai în Brăila. Canalele și stațiile de pompare se întind pe câmp, la kilometri de orice sat. Un contor de ore la pompă, care trimite trei mesaje pe zi, e exact genul de aparat pentru care s-a scris standardul.

Și acoperirea prin satelit ajunge deja la noi. Orange a lansat în Franța, pe 11 decembrie 2025, mesaje prin satelit pe telefoanele Pixel 9 și 10. Serviciul merge în roaming în 36 de țări, între care și România. Rețeaua din spate e Skylo. Dacă ai deja un senzor pe satelit la o fermă sau pe un baraj, scrie la comentarii ce rețea folosește și cât plătești pe lună.