De ce știrile negative au cucerit mass-media ?

De ce stirile negative sunt atât de apreciate in zilele noastre? Bineinteles, din cauză că aduc audiență. Dar de ce au audiență astfel de informatii ? Ne fac cumva mai fericiti, când aflăm problemele altora ?

Dar dacă astfel de stiri chiar influenteaza negativ sănătatea noastră mentală? Dacă ele doar hrănesc nevoia noastră de a fi agresivi, împiedicănd creativitatea și capacitatea de a gândi profund ? In acest caz, care ar fi soluția ?

În ultimele decenii, cei care au constientizat pericolul de a trai cu o supraabundență de produse alimentare, care cauzează obezitate, diabet etc, au început să-si schimbe modul de alimentatie. Dar cei mai multi dintre noi nu am inteles încă faptul că știrile sunt pentru minte ceea ce zahărul este pentru organism.

Știrile negative sunt ușor de digerat. Mass-media ne hrănește cu informatii triviale si cu sfaturi care nu ajută cu adevărat viața noastră și care nu necesită pentru intelegere o gândire profunda din partea noastră. De aceea, nici nu ne satură, mereu suntem cu mintea flămândă după alte știri similare, care la rândul lor, nu ne asigură sațietate intelectuală. Spre deosebire de informatiile din cărți și articole educative sau stiintifice, care necesită un consum intelectual pentru a le putea intelege, cantitați impresionante de stiri putem consuma zilnic, precum niste bomboane pline de arome pentru mintea noastră. Astăzi am ajuns la același nivel de consum în ceea ce privește informațiile, similar cu cel care ne-am confruntat în urmă cu 20 ani în ceea ce privește produsele alimentare. Ar fi momentul sa recunoastem că anumite categorii de știri pot fi toxice, chiar dacă sunt ușor digerabile.

Știrile negative nu evidențiază esențialul. Să ne imaginam urmatoarea stire negativă: "Un autoturism a căzut de pe un pod". Pe ce ar trebuie să se concentreze jurnalistul in redactarea stirii? Pe mașină? Pe șofer si pe rănile suferite? Sau pe locul de unde a venit ori unde dorea să ajungă ? Sau pe modul șocant în care au descris eventualii martori accidentul?  Nu. Toate acestea sunt irelevante. Ce era relavant in stire? Trebuia sa se discute despre stabilitatea structurală a podului si măsurile de protectie pentru a evita accidente similare in viitor. Insa informatia de baza a fost ascunsa si a fost scoasa in evidenta informatia dramatică si ghinionul celui care a suferit evenimentul rutier. Astfel, stirea ne-a creat in minte o cauzalitate gresita, dar si informatia pseudo-utilă de a fi atenti dacă vom calatori pe acel pod, fără insă să evidentieze cauza reală a evenimentului rutier, pentru a fi indepartată de autoritatile abilitate. Prin aceeasi prismă, stirile supraevalueaza terorismul, dar subevalueaza stresul cronic. Supraestimează politica, dar subestimeaza nevoia de solutii pentru dezvoltare economică. Astronautii sunt supraevaluati, asistentele medicale sunt subevaluate. Urmărind o stire despre un accident aviatic, se va schimba atitudinea publica față de acest risc. Insa dacă dvs. credeți că veti puteți compensa tragedia cu părerea de rău, vă inselati. Atunci, de ce să adaugam aceasta stire, in nici un caz cu adevarat utilă, la bagajul nostru informational?

Știrile negative sunt irelevante. Aproximativ 10000 din știri le-ați citit sau vizionat în ultimele 12 luni. Dar cate v-au ajutat informational să luati o decizie mai bună pentru o problemă care a afectat viața, cariera sau afacerea dvs? Poate nici 1 % din aceste stiri nu v-au fost cu adevarat utile, si acelea cu siguranta nu au fost stiri de factura negativă. Consumul de știri negative este asadar irelevant pentru tine. Insa pentru oameni este foarte dificil să recunoască ceea ce este relavant. Este mult mai ușor să recunoască ce e nou. Stirile mereu sunt noi. Relevant pentru acest nou sunt bătăliile fundamentale ale epocii actuale . Organizațiile mass-media vor sa credeti ca stirile vă oferă un avantaj competitiv. Mulți cred in acesta minciună. În realitate, consumul de știri negative este un dezavantaj competitiv. Cu cat veti consuma mai puține știri negative, cu atât un avantaj mai mare veti avea.

Știrile negative nu au nicio putere explicativă. Știrile sunt doar bule pe suprafața cu valuri a unei lumi profunde. Acumularea de fapte prezentate in stirile negative ne ajută să înțelegem lumea ? Din păcate, nu. Relația este inversată. Stirile importante sunt de fapt neimportante: cele mai multe stiri negative prezinta prea putin imaginea de ansamblu a lumii. Daca astfel de stiri ar determina un succes intelectual pentru dvs, inseamna ca jurnaliștii, cei care le prezinta pentru noi, ar trebui sa fie vârful lanțului trofic. Oare sunt ?

Știrile negative sunt toxice pentru corpul tău. În mod constant, stirile negative actioneaza asupra sistemului limbic. Stirile socante stimuleaza eliberarea de cascade de glucocorticoizi ( cortizol ). Acestea dereglează sistemul imunitar și inhibă eliberarea de hormoni de crestere. Cu alte cuvinte, corpul se află într-o stare de stres cronic. Nivelurile ridicate de glucocorticoizi provoca tulburari de digestie, blochează creșterea ( pentru celule, păr, oase ), generează nervozitate și susceptibilitate la infectii. Celelalte potențiale efecte secundare includ teama, agresivitatea și desensibilizarea.

Știrile negative cresc numărul de erori cognitive. Fluxurile de știri negative sunt mama tuturor erorilor de gândire. Fiinta umana ar trebui sa interpreteze si sa verifice toate informațiile noi, înainte de a trage o concluzie. Insa noi ascultăm doar concluzia jurnalistului. Stirile negative exacerbează acest defect. Am devenit predispusi la exces de incredere. Creierele noastre tânjesc dupa povești care au explicatii, chiar dacă acestea nu corespund realității. Orice jurnalist care scrie o stire de genul "Piața cutare s-a mutat in alt cartier din cauză că..." sau "Firma X a dat faliment din cauza lui Y" este un idiot. M-am săturat de acest mod ieftin de a "explica" intelesurile societatii. Nu mai aveti incredere in jurnalistii care trag concluzii.

Știrile negative inhibă gândirea. Gândirea necesită concentrare. Concentrarea necesită timp de gandire neintrerupt, pâna la extragerea concluziei. Insa jurnalele de stiri sunt în mod special concepute pentru a vă întrerupe coerența gândurilor, furnizându-vă in minutul urmator altă stire despre alt subiect. Stirile ne face gânditori de slabă profunzime. Dar e mai rău decât atât. Stirile afectează grav memoria. Există două tipuri de memorie. Capacitatea de memorie pe durată lungă este uriașă, dar memoria de lucru este limitată la o anumită perioadă. Diferența de la memoria pe termen scurt la memoria pe termen lung este realizata printr-un mecanism de control de la nivelul creierului, iar tot ce vrei să înțelegi trebuie să treacă prin acest mecanism. Dacă acest mecanism este perturbat, nimic nu mai trece prin el, iar transferul de informatie se blocheaza. Deoarece știrile perturba concentrarea, ele slăbesc si capacitatea de înțelegere. Stirile online au un impact chiar si mai negativ. Într-un studiu din anul 2001, efectuat de către doi cercetători din Canada, s-a demonstrat că înțelegerea scade pe măsură ce numărul de link-uri dintr-un articol crește. De ce ? Din cauza ca de fiecare dată când apare in text un link, creierul este ocupat cu calcularea deciziei de a face sau nu click pe acest link, distrăgând astfel atentia de la informația esentială a articolului.

Știrile negative funcționează ca un drog. Cand o stire capătă amploare in mass-media si e continuata prin alte stiri similare, vrem să știm ce s-a mai aflat legat de respectivul subiect. Cu sute de stiri arbitrare în mintea noastră, această dorință este din ce în ce convingătoare și mai greu de ignorat. Oamenii de stiinta cred că legăturile dense formate intre cele 100 de miliarde de neuroni din interiorul creierului nostru sunt fortațe în mare măsură să ajunga mai repede la maturitate, din cauza acumulării informatiilor provenite din stiri. Dar cand informatia este prea multă, sunt necesare, dupa o perioadă, alte conexiuni. Celulele nervoase rup astfel in mod curent conexiunile vechi si formeaza altele noi. Cu cât mai multe știri inutile consumăm, cu atât mai des se inlocuiesc conexiunile neuronale dedicate gândirii profunde, forțând creierul la un complex de legaturi eficiente pentru multitasking. Dar în acelasi timp, creierul va ignora si distruge pe cele folosite pentru gândirea profundă. Cei mai mulți consumatori de știri, chiar dacă si-au dezvoltat anterior legaturi neuronale prin studiu de calitate, isi pierd in timp capacitatea de a absorbi articole lungi sau de a citi cărți. După patru sau cinci pagini obosesc, concentrarea lor dispare, devin neliniștiți sau plicitisiți. Si totul se întamplă din cauză că structura fizică a creierului acestora s-a schimbat din cauza milioanelor de știri absorbite.

Știrile negative sunt consumatoare de timp. Dacă ați citit stirile în fiecare dimineață timp de 10 de minute, apoi verificați noutatile timp de 30 minute la prânz și apoi 30 minute înainte de a merge la somn, la care se mai adauga cinci minute din când in când, atunci cand sunteti la locul de muncă, veti pierde cel puțin o zi intrega în fiecare lună. Informațiile nu mai sunt acum o marfă rară. Dar timpul este. Cu siguranta nu sunteti iresponsabil cu banii, cu reputația sau cu sănătatea dvs. Dar in privinta mintii noastre, de ce sa fim iresponsabili, mai ales când îi ocupăm timpul cu asimilarea de stiri inutile sau negative?

Stirile negative ne fac pasivi. Știrile reprezintă o avalanșă covârsitoare de informatii despre lucruri pe care nu le putem influența. Repetarea zilnică a asimilarii de stiri despre evenimente asupra carora nu putem interveni ne determină să devenim pasivi. Stirile negative ne induc o atitudine pesimistă, ne transformă în oameni insensibili, sarcastici și fataliști. Incepem să credem că e normal să fim pasivi. Termenul stiintific pentru acest fenomen este acela de "pasivitate învățată."

Știrile ucid creativitatea. Știm cu totii ca avem o limită a creativitatii, pe care cu greu o putem depăsi. Aceasta este si cauza pentru care matematicienii, romancierii, compozitorii si alti creatori produc deseori cele mai multe dintre lucrările lor la o vârstă nu prea înaintată, când mintea încă se bucură de un spațiu larg, nelocuit, care îi determină să aibă idei noi, necesare pentru a-l ocupa. Deci de ce să ocupăm aceste depozite goale cu stiri si astfel sa pierdem nevoia de a le ocupa cu idei utile si originale, provenite din creativitatea noastra? Cu siguranță există o multime de minți deosebite care consumă știri si devin astfel pasive creativ. Dacă doriți să aflati soluții si idei vechi, pe care le cunosc cu totii, inclusiv concurenții dvs, citiți sau ascultati știri. Dacă sunteți în căutarea de soluții noi, inedite si de mare impact, cautati-le in dvs, nu le obtineti din stiri. Si in nici un caz din stirile negative.

În concluzie...

Societatea are nevoie de jurnalism, dar într-un mod diferit. Avem nevoie de instituții media care să descopere și să ne prezinte cauzele și soluțiile. Ca o singură excepție, jurnalismul de investigație negativ, dar necumpărat de interese politice sau materiale, este acceptabil.

Avem nevoie de presă care să prezinte ca Breaking News descoperiri stiintifice sau sociale importante si nu evenimente dramatice sau politice. Avem deci nevoie de o mass-media educativă, constructivă și pozitivă.

Dacă nu vei găsi acest echilibru în știrile pe care le vizionezi si dacă simți că libertatea ta de gândire e agasată, nu trebuie sa critici. Pur si simplu nu mai urmări stirile negative. Vei avea parte de mai multă concentrare în viața ta, de mai puțină anxietate, de o gândire mai profundă. Vei avea mai mult timp liber, vei sesiza mai multe perspective, vei simti nevoia să ajuți și să nu mai fi pasiv. Nu e ușor, dar merită să încerci. Spune nu știrilor negative. Nu te reprezintă.