Televiziunea tradițională și platformele de streaming pierd teren în fața platformelor sociale? Motivele nu sunt evidente pentru toata lumea: avantajul algoritmilor inteligenței artificiale, care prezintă conținut potrivit intereselor utilizatorilor, dar si al gratuității.
Generațiile Z și Millennials preferă tot mai mult rețelele sociale ca sursă de divertisment, fiind cucerite de recomandările personalizate generate prin inteligență artificială și de conținutul gratuit, dar cu ceva reclame la pachet. Între timp, abonamentele TV clasice si de streaming rămân constante, fără prea mult avânt.
Această tendință pune la grea încercare studiourile clasice și platformele de streaming, care sunt acum obligate să-și regândească strategiile pentru a livra conținut atractiv într-o lume în care preferințele consumatorilor evoluează mai rapid decât viralizarea unui meme.
Conform unui raport al specialiștilor de la Deloitte, Digital Media Monitor, care oferă periodic informații detaliate despre comportamentul consumatorilor din SUA față de produsele și serviciile din industria media și divertismentului, cum crește costul abonamentelor, consumatorii se uită cu nostalgie spre variantele ieftine sau gratuite.
Tarifele pentru serviciile de streaming fără reclame au urcat în medie la 16 dolari lunar, provocându-le migrene financiare consumatorilor mai tineri, care preferă tot mai mult să anuleze abonamente sau să migreze spre variante cu reclame incluse. Așa că platformele care au revoluționat piața TV devin acum ele însele victime ale aceleași probleme: prețuri mari și percepția unei valori reduse a serviciilor.
În medie, în SUA abonații TV prin cablu sau satelit scot din buzunar cam 125 de dolari lunar, în timp ce iubitorii de streaming plătesc cam 69 de dolari pentru aproximativ patru servicii diferite. Tinerii resimt mai tare creșterea prețurilor, cu un plus de 20% față de anul precedent. Consumatorul mediu consideră că abonamentul perfect, fără reclame, nu ar trebui să sară de 14 dolari, iar unul cu reclame ar trebui să fie în jur de 10 dolari. Tot ce depășește aceste sume e văzut ca o extravaganță.
În mod constant, cam 39% dintre consumatori au renunțat la cel puțin un abonament în ultimele șase luni, procent ce sare de 50% la tinerii Z și Millennials. În plus, fenomenul „pleacă și revino”, unde consumatorii își anulează și apoi își reactivează abonamentele, când vor sa vadă ceva pe o platforma de streaming, rămâne stabil, cu un sfert dintre abonați aplicând această strategie în mod regulat.
De parcă asta nu era suficient, opțiunile cu reclame devin tot mai populare, mai ales printre generațiile mai mature (Gen X și Boomers), ajungând la 58% utilizare, de la 46% anul trecut.
Rețelele sociale domină preferințele tinerilor datorită recomandărilor hiper-personalizate. În medie, un membru al generației Z petrece cu aproape o oră mai mult decât restul consumatorilor pe rețelele sociale sau vizionând conținut generat de utilizatori și cu aproximativ 44 minute mai puțin uitându-se la televizor sau filme. Tinerii consideră conținutul social mai relevant decât cel clasic, iar o treime din generația Z preferă să urmărească rezumate sportive pe TikTok sau Instagram decât să plătească pentru transmisiuni sportive live.
Creatorii de conținut online își întăresc influența, devenind mai vedete decât actorii tradiționali. Aproape jumătate dintre tinerii intervievați spun că au conexiuni emoționale mai puternice cu influencerii decât cu vedetele TV. Aceștia urmăresc adesea conținut recomandat de influenceri și primesc sugestii mai bune despre ce să vizioneze, direct de pe rețelele sociale. Totuși, unii consumatori devin sceptici când influencerii fac saltul la televizor, temându-se că își pierd autenticitatea.
Mesajul este clar: cine se bazează pe tehnologia AI pentru a personaliza conținutul prezentat pe platformă câștigă, cine nu, riscă să piardă o întreagă generație de spectatori care își petrec tot mai mult timp pe TikTok și mai puțin pe canapeaua din sufragerie.
Anonim
