Ariane 6 va lansa pe 4 noiembrie Sentinel-1D, următorul satelit radar al programului european Copernicus. Vorbim despre misiunea VA265, al treilea zbor comercial pentru noul lansator greu al Europei.
De fapt, e vorba despre consolidarea unei constelații esențiale pentru monitorizarea Pământului. Sentinel-1D completează seria de sateliți radar în bandă C din familia Sentinel-1, operată pentru Comisia Europeană în cadrul Copernicus. Sentinel-1B s-a oprit în decembrie 2021 din cauza unei defecțiuni de alimentare, iar relansarea ritmului de observații a venit odată cu Sentinel-1C, intrat în exploatare în 2025. Sentinel-1D vine să refacă redundanța și densitatea de acoperire globală. Dacă te întrebi ce înseamnă asta în practică, vorbim despre o revenire la frecvența de revizitare care ajută la detectarea rapidă a schimbărilor la suprafața planetei.
Lansarea are un profil standard pentru această misiune: plasare pe o orbită solar-sincronă de circa 693 km altitudine, cu separarea satelitului la aproximativ 34 de minute după decolare. E o orbită care trece la aceeași oră locală peste zonele observate, utilă când vrei serii lungi de imagini comparabile. Interesant este că VA265 folosește varianta Ariane 62, adică racheta Ariane 6 cu două boostere, optimizată pentru astfel de sarcini.
Merită reținut că Sentinel-1D poartă un radar cu apertură sintetică în bandă C, la 5,405 GHz. Instrumentul poate lucra în polarizare simplă sau duală și are mai multe moduri de operare, de la imagini cu acoperire largă la rezoluții înalte. Pe scurt, oferă imagini la orice oră și pe orice vreme, inclusiv prin nori sau peste zone întunecate, ceea ce face satelitul extrem de util pentru monitorizarea gheții marine, urmărirea alunecărilor de teren, a subsidenței sau detectarea scurgerilor de petrol.
Din punct de vedere hardware, platforma are o masă la lansare în jur de 2,3 tone și putere electrică pe ordinul a câtorva kilowați, valori tipice pentru familia Sentinel-1. Dimensiunile radarului desfășurat și ale panourilor solare duc lungimea totală a satelitului la peste 20 de metri. În plus, generația C/D include și un sistem AIS destinat recepției semnalelor de identificare automată a navelor, ceea ce adaugă context util pentru aplicațiile maritime.
Contractorul principal este Thales Alenia Space, iar satelitul a ajuns în Guyana Franceză pe 11 septembrie 2025 pentru pregătirea zborului. Dacă tot vorbim de calendar, Ariane 6 vine după o vară plină, cu un zbor în august în care a pus pe orbită satelitul meteorologic MetOp-SG-A1, ceea ce arată că noul lansator începe să prindă ritm operațional.
Dacă te interesează momentul exact, decolarea de la Kourou la 18:03 se traduce la 23:03 în România, marți spre miercuri. Transmisia live este anunțată de Arianespace, iar separarea Sentinel-1D ar trebui să vină la aproximativ jumătate de oră după start, odată ce racheta îl plasează pe orbita țintă. Atenția va fi pe verificarea inițială a subsistemelor radar, pe primele contacte cu stațiile de sol și pe confirmarea parametrilor orbitali pentru a pregăti campania de comisionare.
Copernicus este astăzi cea mai cuprinzătoare infrastructură publică de observație a Pământului, cu date gratuite pentru autorități, companii și cetățeni. Sentinel-1D nu este doar încă un satelit, ci o verigă care menține continuitatea seriei de imagini radar pe termen lung.
