Regatul Unit se află din nou în mijlocul unei discuții sensibile despre cum se împacă drepturile de autor cu dezvoltarea inteligenței artificiale, iar un nou studiu de opinie sugerează că alegătorii sunt mai deschiși decât s-ar crede, pentru o schimbare de reguli. Cercetarea a fost realizată la comanda Asociației Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor, iar mesajul central este că britanicii folosesc tot mai des instrumente bazate pe inteligență artificială și ar accepta un cadru care să permită cercetarea și formarea modelelor IA în Regatul Unit, fără ca țara să rămână în urmă față de alte economii mari.
Dincolo de ideea generală, sondajul încearcă să surprindă cât de prezentă a devenit inteligența artificială în viața de zi cu zi și ce anume îi face pe oameni să o privească util sau riscant. Studiul a fost făcut online, cu interviuri de aproximativ 15 minute, pe un eșantion de 2.039 de alegători din Regatul Unit, în perioada 6-12 ianuarie 2026.
Una dintre cifrele care sare imediat în evidență este legată de folosirea asistenților IA. 68% dintre alegători spun că au utilizat astfel de instrumente, iar 29% afirmă că le folosesc des. Sondajul vorbește concret despre asistenți de tipul celor integrați în aplicații sau platforme cunoscute, care pot răspunde la întrebări, pot rezuma informații, pot genera texte ori pot ajuta la sarcini repetitive. Pe partea cealaltă, există și un segment important, tot de 29%, care spune că nu a folosit niciodată asistenți IA, ceea ce arată că adoptarea este largă, dar nu complet uniformă.
Pentru cei care folosesc deja inteligența artificială, studiul insistă pe ideea de beneficii personale. 72% dintre utilizatorii de IA declară că au observat avantaje, iar 29% spun că observă beneficii des. Când sunt întrebați ce fel de avantaje, răspunsurile se leagă mai ales de lucruri pragmatice: eficientizarea sarcinilor (43%), economisirea timpului pentru activități de rutină (42%) și reducerea nevoii de a se baza pe alții pentru ajutor (35%). Tradus pe înțelesul tuturor, e vorba de faptul că oamenii ajung să facă mai repede diverse lucruri mărunte, fie acasă, fie la serviciu, fie în învățare, și simt că se descurcă mai independent atunci când au de clarificat ceva rapid.
În același timp, apare și o temere foarte specifică: 69% dintre utilizatorii de IA spun că s-ar simți dezavantajați dacă aceste instrumente n-ar mai fi disponibile. Riscul ar fi ca Regatul Unit să introducă reguli mai stricte decât alte jurisdicții, ceea ce ar putea duce la limitarea unor servicii sau la mutarea unor activități în alte țări, inclusiv a celor de cercetare și dezvoltare. Chiar dacă formularea ține de politica publică, sentimentul de bază e simplu: odată ce oamenii s-au obișnuit cu un instrument care îi ajută, dispariția lui ar fi resimțită ca o pierdere de avantaj practic.
Interesant este că studiul nu spune că publicul ar fi lipsit de îngrijorări, dimpotrivă. Doar că, în rezumatul prezentat, se afirmă că cele mai frecvente îngrijorări ar putea fi amplificate de anumite tipuri de propuneri legislative. De exemplu, dacă accesul la datele de instruire din Regatul Unit ar fi limitat, ar putea crește anxietatea legată de fiabilitate, adică teama că inteligența artificială va da răspunsuri slabe sau incoerente. În același pachet de idei, apare avertismentul că obligarea firmelor să partajeze informații sensibile ar putea accentua riscuri percepute de public în zona vieții private și a securității. Autorii pun în oglindă două obiective care se ciocnesc des în dezbatere: protecția conținutului și a datelor, versus menținerea unui mediu în care modelele pot fi antrenate și îmbunătățite.
Tot pe linia competiției internaționale, cercetarea notează că mulți alegători ar considera îngrijorător ca Regatul Unit să reglementeze inteligența artificială mai mult decât alte țări. Punctul care atinge direct problema drepturilor de autor este sprijinul pentru ideea ca modelele de inteligență artificială să poată învăța din conținut online disponibil publicului. Sunt enumerate exemple foarte largi, de la site-uri și bloguri, la articole de știri, forumuri și imagini. Aici se vede miza: antrenarea modelelor moderne depinde de volume mari de date, iar o parte semnificativă din conținutul de pe internet este protejat de drepturi de autor, chiar dacă poate fi accesat la vedere. Diferența dintre accesibil și liber de folosit legal devine exact locul unde se încing dezbaterile.
Cercetarea mai introduce o nuanță care contează pentru politicieni: utilizatorii de IA sunt, în general, mai favorabili unor măsuri prietenoase cu dezvoltarea inteligenței artificiale decât populația per total. În termeni de sprijin net, adică diferența dintre cei care susțin și cei care se opun, permiterea modelelor să învețe din conținut online ar avea un sprijin net de peste 37% în rândul utilizatorilor de IA, față de peste 14% în populația generală. Ideea transmisă este că, pe măsură ce folosirea IA se extinde, grupul care are deja o părere pozitivă și care simte beneficii directe ar putea cântări tot mai mult în calculele electorale.
În comunicarea publică legată de sondaj, directorul senior al Asociației Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor și responsabil de biroul organizației din Londra, susține că reformarea normelor britanice de drepturi de autor, astfel încât să ofere flexibilitate și protecții comparabile cu cele din alte economii importante, ar avea susținere electorală. El mai argumentează că britanicii folosesc tot mai mult servicii bazate pe inteligență artificială, observă beneficii și, tocmai de aceea, ar accepta instruirea modelelor folosind conținut online disponibil publicului. În aceeași idee, mesajul este că miniștrii nu ar avea un motiv solid să evite acest pas și că o astfel de schimbare ar consolida credibilitatea celorlalte inițiative prin care guvernul încearcă să valorifice oportunitățile aduse de IA.
Sondajul apare într-un moment în care guvernul britanic lucrează, în paralel, la clarificarea direcției de politică publică pe tema drepturilor de autor și a inteligenței artificiale. Un document oficial de progres publicat pe GOV.UK prezintă principiile pe care ar trebui să le echilibreze viitoarea soluție: control pentru titularii de drepturi, acces pentru dezvoltatorii de IA și transparență, astfel încât regulile să fie clare și ușor de înțeles pentru cei afectați. În același document sunt descrise opțiuni discutate în consultări, de la păstrarea situației actuale până la întărirea drepturilor prin licențiere obligatorie, respectiv introducerea unei excepții de tip text and data mining, inclusiv o variantă cu posibilitatea ca titularii să își rezerve drepturile, opțiune menționată ca preferată de guvern în acel stadiu.
Ca să se înțeleagă mai bine despre ce e vorba, text and data mining înseamnă, pe scurt, analizarea automată a unor volume mari de texte, imagini sau alte materiale, pentru a identifica tipare și regularități. Modelele de inteligență artificială se antrenează pe astfel de tipare, iar întrebarea juridică devine: în ce condiții pot fi copiate temporar sau procesate opere protejate, pentru a antrena un model, mai ales atunci când scopul respectivului antrenament este comercial. Analize juridice recente subliniază că excepția britanică existentă este considerată îngustă și legată de cercetare necomercială, iar discuțiile despre reformă au inclus o variantă mai largă cu mecanism de tip opt out, unde conținutul ar putea fi folosit la antrenare dacă este accesibil legal, cu condiția ca titularii să poată marca în mod expres că nu doresc includerea.
Presiunea pentru transparență a venit puternic și din zona industriilor creative. Presa britanică a relatat anterior despre dispute parlamentare legate de amendamente care ar fi cerut companiilor de inteligență artificială să declare folosirea de conținut protejat la antrenarea modelelor, amendamente susținute în Camera Lorzilor, dar respinse de guvern la acel moment, cu argumentul că este nevoie de o reformă mai amplă și coerentă, nu de bucăți de legislație adăugate pe rând. Au existat și apeluri publice semnate de artiști cunoscuți, care au cerut reguli mai clare de transparență și protecție pentru creatorii ale căror lucrări ar putea fi folosite în seturi de instruire. Toate acestea arată că, în timp ce o parte a publicului poate fi deschisă la relaxarea unor reguli pentru a sprijini dezvoltarea IA, există și o dezbatere intensă despre cum se păstrează valoarea economică și controlul pentru cei care produc conținut.
