În Portugalia, situația pirateriei digitale nu mai e doar o problemă de moralitate digitală. Aproximativ 288.000 de gospodării accesează ilegal, lună de lună, conținut digital și audiovizual, potrivit unui comunicat al Apritel – asociația operatorilor portughezi de comunicații electronice.
Pedro Mota Soares, secretarul general al Apritel, a atras atenția că tinerii sunt cei mai prinși în această activitate ilegală. Cu un procent de 35% dintre tinerii portughezi între 15 și 24 de ani care accesează conținut piratat, Portugalia ajunge pe locul patru în Uniunea Europeană la acest capitol.
Ca urmare, Apritel le transmite autorităților un mesaj clar: e timpul pentru o intervenție serioasă, în stilul țărilor europene care au mai trecut prin așa ceva. Se propune introducerea unor măsuri mai ferme, precum avertismente oficiale și sancțiuni pentru cei care aleg scurtătura ilegală către divertisment. Germania, Franța, Spania, Grecia, Danemarca și Italia au deja astfel de sisteme puse la punct, iar Portugalia e îndemnată să le urmeze exemplul. Conform Apritel, pierderile financiare generate de această practică se ridică la peste 250 de milioane de euro – o sumă care ar putea susține, de exemplu, niște proiecte culturale pe bune sau salariile pentru mii de oameni din industria creativă.
Pentru ca lucrurile să nu scape de sub control, organizația cere guvernului să preia inițiativa și să asigure monitorizarea eficientă a acestor măsuri. Miza este protejarea industriilor creative, care pierd bani și resurse din cauza unui fenomen aparent banal, dar cu implicații serioase.
EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) a publicat un raport detaliat în 2024 despre obiceiurile europenilor în materie de accesare ilegală a conținutului online. Conform acestuia, în medie, un utilizator de internet din UE accesează conținut piratat de aproximativ 10 ori pe lună. Însă, diferențele între țări sunt semnificative.
Italia se evidențiază pozitiv, cu o medie de doar 7,3 accesări ilegale pe lună, fiind urmată de Germania (7,7), România (7,9), Polonia (8,3), Spania (8,5) și Austria (8,9). La polul opus, țările baltice și Cipru înregistrează peste 20 de accesări ilegale pe lună. Aceste date sugerează că nivelul de trai și disponibilitatea serviciilor legale influențează semnificativ comportamentul utilizatorilor.
În ceea ce privește tipurile de conținut piratat, televiziunea rămâne în top, cu o medie de 5,1 accesări pe lună per utilizator. Streaming-ul este metoda preferată, reprezentând 58% din totalul accesărilor ilegale. Interesant este că pirateria de filme a scăzut cu 25% în 2023, în timp ce pirateria de evenimente sportive live a cunoscut o creștere, atingând un vârf de 0,75 accesări pe lună în octombrie 2022.
România pare să fi intrat, ușor-ușor, în categoria țărilor care se desprind de obiceiurile digitale neortodoxe. În cazul televiziunii, de exemplu, românii nu mai par la fel de interesați să caute canale piratate pe internet. În 2023, nivelul accesărilor lunare de conținut TV nelicențiat a fost sub media europeană de 5,1 pe lună per utilizator de internet. Mai mult decât atât, suntem printre cele nouă țări din UE unde acest indicator a scăzut față de anul anterior. În timp ce în Letonia sau Estonia consumatorii pare că dau click pe toate streamurile de seriale și știri posibile, în România desktop-ul rămâne regele pirateriei, adesea preferat pentru vizionări de tip maraton în afara rețelelor legale.
Când vine vorba de filme, lucrurile sunt chiar mai clare: consumul de pelicule piratate a scăzut considerabil. În 2023, ne-am remarcat printr-un detaliu cel puțin curios – peste 94% dintre accesările ilegale de filme în România se făceau prin streaming. Adică românul modern pare să zică adio torrentelor și să aleagă soluții mai directe.
În materie de muzică, situația din Romania e ceva mai statică. Accesările ilegale au crescut ușor în 2023, dar rămân sub media europeană de 0,6 accesări pe lună. Metoda preferată? Rippingul – sau, altfel spus, extragerea fișierelor audio din clipuri de pe diverse platforme. Nimic nou pe frontul melodiilor piratate, dar nici ceva care să ne pună pe un loc de frunte în topurile continentale.
La capitolul publicații, România păstrează un echilibru interesant: suntem aproape de media europeană de 2,7 accesări lunare, dar cu o particularitate notabilă – accesarea de pe mobil. În peste două treimi din cazuri, românii citesc manga, cărți sau articole piratate direct de pe telefon. Așadar, cititorii de pe telefon nu se limitează doar la feed-ul de social media, ci ajung și în colturile mai puțin legale ale internetului.
Când vorbim despre software, în special aplicații mobile și jocuri, înregistrăm o ușoară creștere, dar rămânem în afara zonei roșii europene. Practic, dacă în alte țări torrentul încă mai trăiește, la noi downloadingul este metoda favorită, iar aplicațiile pentru mobil trag în sus cifrele. Interesant este că, spre finalul anului 2023, distribuția între mobile și desktop era aproape egală, semn că utilizatorul român de aplicații piratate e la fel de mobil ca și aplicațiile pe care le caută.
Desigur, nu putem sări peste subiectul favorit al celor pasionați de sport: meciurile. Pirateria de evenimente live, mai ales transmisiuni sportive, a rămas stabilă în România. În timp ce unele state au avut fluctuații mari (cu vârfuri în aprilie și octombrie, respectiv pauze în iunie și iulie – când fotbalul european ia vacanță), noi am rămas constanți. Nici sus, nici jos.
Și acum vine cireașa de pe tort: TV-ul piratat prin tehnologie IP. Deși nu avem date exacte despre câți români se abonează la astfel de servicii, raportul estimează că, în medie, 2,14% dintre utilizatorii de internet din UE vizitează lunar site-uri unde se oferă acces la TV neautorizat prin IP. România nu apare în topul celor mai afectate, dar ne încadrăm în categoria de risc moderat, iar specialiștii estimează că până la 1% dintre români ar putea fi deja clienți ai acestor servicii alternative.
Pe scurt, România nu mai e vedetă la piraterie, dar nici complet scăpată de tentația conținutului „gratis”. Ce e clar însă: comportamentul digital se schimbă, iar preferințele se mută spre mobil, streaming și rapiditate. Rămâne de văzut dacă acest trend va duce la un abandon total al pirateriei sau doar la o formă mai simplă a acesteia.
