Comisia Europeană pregătește o propunere legislativă privind accesul minorilor la rețelele sociale. Președinta Ursula von der Leyen a anunțat în iulie că textul va fi pus pe masă după vară. Linia principală arată așa. Copiii sub 13 ani nu vor mai putea să își deschidă cont fără supravegherea părintelui sau a tutorelui legal.
Anunțul se sprijină pe raportul unui grup de experți convocat de Comisie pe tema siguranței copiilor în mediul online. Panelul a recomandat ca minorii sub 13 ani să aibă acces limitat în timp și numai sub supraveghere părintească, zero expunere la ecran sub 3 ani și o introducere treptată în rețelele sociale. Comisia nu a fixat public o vârstă unică. A vorbit despre o abordare pe trepte, care să țină cont de grupele de vârstă și de gradul de maturitate.
Parlamentul European ceruse un prag mai dur
Deputații europeni votaseră mai strict. Pe 26 noiembrie 2025, Parlamentul European a adoptat, cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, o rezoluție din proprie inițiativă privind protecția minorilor în mediul online, raportor Christel Schaldemose. Documentul cere o vârstă digitală minimă armonizată de 16 ani pentru rețelele sociale, platformele de partajare video și aplicațiile de companie bazate pe inteligență artificială. Și 13 ani ca prag absolut, sub care accesul nu ar trebui permis deloc. Între 13 și 16 ani, accesul ar fi condiționat de acordul părinților.
Rezoluția merge dincolo de vârstă. Cere interzicerea, pentru minori, a algoritmilor de recomandare construiți pe măsurarea angajamentului, interzicerea cutiilor cu premii aleatorii din jocuri și eliminarea, pentru cei sub 18 ani, a mecanismelor care țin utilizatorul lipit de ecran. Derularea infinită și pornirea automată a următorului clip. Mai cere sancțiuni financiare mai apăsate în aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale. Plus interdicții de funcționare pentru platformele care nu se conformează și chiar răspundere personală a conducerii, în cazurile de încălcări grave și repetate legate de protecția minorilor. Rezoluția nu are forță obligatorie. Dar fixează poziția politică a Parlamentului înaintea negocierilor.
Instrumentele care există deja
Pe 14 iulie 2025, Comisia publicase orientările privind protecția minorilor în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Vin cu o listă de măsuri considerate proporționale împotriva ademenirii online, a conținutului dăunător, a comportamentelor de dependență, a hărțuirii și a practicilor comerciale agresive îndreptate spre copii.
Împreună cu orientările a venit și un prototip tehnic pentru verificarea vârstei, publicat în cod deschis și construit pe specificațiile viitorului portofel european de identitate digitală. A doua versiune a prototipului acceptă pașaportul și cartea de identitate ca metode de înrolare, pe lângă identitatea electronică. Adaugă și suport pentru interfața Digital Credentials, care face prezentarea dovezii de vârstă mai simplă. Ideea din spate e ca platforma să afle doar dacă utilizatorul a trecut de un prag de vârstă, fără să primească și restul datelor din act. Comisia le-a cerut statelor membre să pună soluțiile în funcțiune până la 31 decembrie 2026.
Prototipul a intrat în testare la scurt timp după publicare. Cinci state s-au oferit primele: Italia, Franța, Spania, Grecia și Danemarca. Testarea se face împreună cu platforme online, inclusiv cu furnizori de conținut pentru adulți. Adică exact zona în care verificarea vârstei e cel mai greu de făcut fără să devină o bază de date cu obiceiurile oamenilor. Mecanismul e gândit așa încât, după emiterea dovezii de vârstă, legătura dintre utilizator și emitentul dovezii să fie tăiată, iar dovada în sine să nu conțină date care să ducă înapoi la persoană.
În paralel merge Actul privind echitatea digitală. E o propunere de protecție a consumatorului online, așteptată în ultimul trimestru din 2026. Acolo intră modelele de interfață manipulatoare, marketingul prin influenceri, personalizarea abuzivă și designul care creează dependență, tot cu atenție specială pe minori.
Cum arată situația din România
În dreptul intern, pragul de vârstă e deja stabilit. Chiar dacă vine din altă direcție. Articolul 8 din Regulamentul general privind protecția datelor spune că un copil poate consimți singur la prelucrarea datelor sale de către serviciile societății informaționale de la 16 ani, iar statele membre pot coborî pragul, fără să scadă sub 13. România nu a coborât nimic prin legea de punere în aplicare. Deci pragul rămâne 16 ani. În practică, platformele cer însă 13 ani la înregistrare. Și verifică vârsta declarată, atât.
În Parlamentul de la București sunt mai multe inițiative. Încearcă să acopere diferența. Un proiect depus de grupul S.O.S. România obligă furnizorii de rețele sociale care operează în țară să refuze crearea de conturi pentru persoanele sub 15 ani. Un al doilea, inițiat de deputatul Ștefan Alexandru Băișanu, propune 16 ani. Ambele prevăd mecanisme obligatorii de verificare a vârstei și sancțiuni pentru furnizorii care nu se conformează. O propunere pe tema asta a fost înregistrată la Senat în iunie. Dezbateri asemănătoare sunt deschise în Germania, Polonia, Slovenia, Austria, Portugalia, Finlanda, Grecia și Italia.
Aici apare partea care îi privește direct pe părinții din România. Dacă regula europeană se adoptă în forma anunțată, ea va veni cu verificare tehnică a vârstei. Nu cu o simplă căsuță bifată. Asta înseamnă fie identitate electronică, fie portofel digital, fie o dovadă de vârstă emisă de un terț. Iar România are aici un handicap practic. Infrastructura de identitate electronică e la început, cărțile de identitate electronice se emit gradual, iar fără ele verificarea ajunge să depindă de soluții comerciale.
Calendarul, în cel mai optimist scenariu, arată așa: propunere în toamna lui 2026, negocieri între Parlamentul European și statele membre, apoi o perioadă de aplicare pentru platforme. Regulamentul privind serviciile digitale, ca termen de comparație, a fost propus în decembrie 2020 și a devenit aplicabil integral în februarie 2024. Deci copiii care sunt azi în clasa a cincea vor prinde regulile noi pe la finalul gimnaziului.
Poziția votată de deputați e publicată integral în comunicatul Parlamentului European privind rezoluția din noiembrie 2025, iar prototipul de verificare a vârstei și orientările pentru platforme se găsesc pe pagina Comisiei dedicată protecției minorilor online.
Articol documentat de redacția HD Satelit din surse publice. Imaginea principală este o ilustrație generată digital.
Niciun comentariu