Masa rotundă DVB-I din Germania a aprobat documentul numit DVB-I Book Germany, care fixează regulile tehnice, de reglementare și de organizare pentru lansarea comercială a DVB-I pe piața germană. Anunțul a fost făcut de autoritatea bavareză pentru media noi, BLM. Ea conduce acest for. Lansarea pe piață e țintită pentru septembrie, la târgul IFA de la Berlin.
La masă stau difuzorii publici și comerciali, asociațiile lor, producătorii de televizoare și autoritățile de reglementare ale landurilor. Printre participanți se numără ARD, ZDF, RTL, Seven.One și ZVEI, asociația industriei electrice și digitale germane. Președintele mesei rotunde e dr. Thorsten Schmiege, care conduce BLM.
Schmiege a formulat miza într-o singură frază: DVB-I dă acces simplu și direct la conținutul de televiziune comercial și public prin streaming, fără aplicații suplimentare. Și a adăugat că scopul e păstrarea disponibilității și a găsibilității televiziunii liniare într-un mod orientat spre viitor, independent de interesele comerciale ale fiecărui gardian de acces în parte.
Ce e, de fapt, DVB-I
Ideea e mai simplă decât acronimul. Un televizor obișnuit știe de mult să scaneze un multiplex terestru, un cablu sau un satelit și să scoată de acolo o listă de canale numerotate. Un serviciu de streaming, în schimb, trăiește într-o aplicație separată, cu interfața lui, în care nu există numărul 1, numărul 2 și tasta P+.
DVB-I lipește cele două lumi. Standardul, publicat de ETSI sub numărul TS 103 770, descrie o listă de servicii pe care televizorul o ia de pe internet. În lista aia, fiecare canal are un nume, un număr logic și una sau mai multe instanțe, adică modalități prin care poate fi recepționat. O instanță poate fi un transponder de satelit, alta un multiplex terestru, alta un flux DVB-DASH livrat prin internet. Aparatul alege singur sursa cu prioritatea cea mai mare pe care o poate primi și comută pe alta dacă prima cade în timpul vizionării.
Pentru telespectator, rezultatul arată ca o grilă clasică. Doar că jumătate din canalele din grilă pot să vină, în realitate, prin cablul de internet.
Profilul tehnic german, pe scurtătură
Cartea aprobată de masa rotundă se sprijină pe un profil de implementare scris de Deutsche TV-Plattform, în versiunea 1.0.1 din 22 mai. E un document de 42 de pagini, lucrat din 2024 încoace. Are 18 capitole de cerințe și o listă separată de teste pe care producătorii își pot verifica aparatele. Din mijlocul lui iunie, fabricanții își pot certifica televizoarele pentru piața germană.
Cerințele de bază arată așa:
specificație: DVB-I, profil IP2, BlueBook A177 rev. 6 (ETSI TS 103 770 V1.2.1)
aplicații: HbbTV 2.0.4 (ETSI TS 102 796 V1.7.1), inclusiv anexa O, obligatoriu activat
emisie: DVB-T/T2, DVB-C, DVB-S/S2
livrare prin internet: DVB-DASH, iar pentru radio și Icecast
video emisie: MPEG-2 SD, H.264/AVC SD și HD la 25 și 50 Hz, HEVC HD 10 biți la 50 Hz
video UHD: HEVC HDR cu HLG10 și cu PQ10, până la 3840×2160
audio: MPEG-1 Layer II, AAC, HE-AAC, HE-AAC v2, AC-3, E-AC-3
profiluri DASH: DVB-DASH 2014 pentru HD, DVB-DASH 2017 pentru UHD, CMAF cfsd, cfhd, chdf, respectiv cud1, clg1, chd1
subtitrare: teletext EBU până la nivelul 1.5, plus subtitrare bitmap DVB
protecție: EME și cel puțin un sistem DRM pentru fluxurile protejate
registru listă de servicii: csr.dvb-i-slr.de, interogare cu TargetCountry=DEU
reîmprospătarea listei: la fiecare 24 de ore
Câteva detalii merită scoase din tehnicalii. Acolo se vede politica documentului.
Numerotarea canalelor și lista oficială
Ordonarea se face după numărul logic de canal, LCN, definit pe regiunea aleasă de utilizator. Dacă un număr nu e atribuit, aparatul e sfătuit să sară elegant peste el, de la 12 direct la 14. Serviciile fără LCN propriu primesc numere dintr-un interval rezervat.
Mai interesant e capitolul despre registru. Televizorul interoghează registrul cu țara setată pe Germania și trebuie să pună prima în interfață lista oficială, cea marcată cu indicatorul de reglementator, cu selecția deja poziționată pe ea. Celelalte liste vin după, în ordinea din document, iar cele oficiale se marchează vizibil, cu eticheta „geprüft” în interfețele în germană sau „official” în restul.
Asta e, în fond, răspunsul german la întrebarea cine decide ce vezi primul pe un televizor inteligent. Ordinea nu o mai stabilește sistemul de operare al aparatului, ci o listă negociată între difuzori și autorități.
Profilul tratează și cazurile urâte. Canalele criptate CI Plus ale difuzorilor comerciali, cele oferite în Germania prin platforme ca HD+, Vodafone sau freenet, pot sta pe același LCN cu varianta SD și cu fluxul de streaming, ca instanțe cu priorități diferite. Există capitol pentru canale temporare, care apar pentru un eveniment și dispar după. Există regionalizare pe cod poștal. Și există cerința ca televizorul să păstreze permanent jetoanele de autentificare, ca telespectatorul să nu fie pus să se logheze din nou după fiecare oprire a aparatului.
Ce se prinde din asta în România
Un lucru practic, întâi: receptoarele aflate deja în casele oamenilor nu se transformă în receptoare DVB-I printr-o actualizare de firmware. Certificarea e pe modele noi. Alternativele sunt un aparat extern sau o aplicație pe tabletă și pe calculator.
În România nu există deocamdată un for echivalent mesei rotunde germane. Situația de pornire e și ea alta. Prin unde, la noi circulă gratuit un singur multiplex național în DVB-T2, MUX1, operat de Radiocom, cu programele televiziunii publice: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info, TVR Folclor, TVR Sport și studiourile teritoriale. Restul pieței stă pe cablu, pe DTH și pe aplicațiile proprii ale grupurilor media.
Într-o piață în care televiziunea terestră gratuită are un singur multiplex, o listă de servicii comună ar avea de rezolvat exact partea grea: cine o administrează, după ce criterii intră un canal în ea și în ce ordine. Germania a avut nevoie de doi ani de lucru tehnic și de o masă rotundă cu autorități, difuzori și fabricanți ca să răspundă la întrebările astea.
Standardul se mișcă și în altă parte. În Noua Zeelandă, platforma gratuită Freeview țintește să fie prima grilă națională construită integral pe DVB-I, iar activități de implementare sunt în curs în Italia, Irlanda, Franța, Spania și Australia.
Detaliile complete se găsesc în anunțul proiectului DVB despre aprobarea cărții germane și în profilul de implementare publicat de Deutsche TV-Plattform.
Articol documentat de redacția HD Satelit din surse publice. Imaginea principală este o ilustrație generată digital.
Niciun comentariu