O tendință de fond care influențează indirect serviciile TV clasice este creșterea consumului de conținut video la cerere. Conform unui sondaj / studiu de piata al ANCOM (remis către HD Satelit România), la care au participat 1445 de persoane cărora li s-a adresat întrebarea „Pentru care dintre următoarele servicii plătiți un abonament lunar/anual/săptămânal/etc?" (răspuns multiplu), s-au obținut următoarele răspunsuri (atenție, este un sondaj, nu cotele reale de piață).
În 2024, Netflix rămâne platforma lider în preferințele publicului din România, cu 33% dintre respondenți care declară că plătesc pentru acest serviciu. Aceasta reflectă consolidarea poziției Netflix ca furnizor de divertisment premium, în ciuda creșterii prețurilor sau competiției în creștere.
YouTube (Premium, Music etc.) a fost menționat de 10% dintre respondenți în 2024.
HBO Max, în schimb, a fost mentionat de la 12% în 2024, poate și în contextul competiției cu platforme mai populare. De menționat ca HBO MAX este inclus și în ofertele unor operatori (de exemplu Digi Tv), deci este probabil sa nu fi fost luate în calcul ca plata directa.
Disney+ ar avea cota de 10%, rămânând un serviciu apreciat mai ales în familiile cu copii.
Alte servicii: VOYO, Antena Play și Spotify
VOYO, serviciul de streaming al Pro TV, a fost menționat de 4% dintre respondenți în 2024.
Antena Play are o prezență de 2% în 2024.
Spotify apare cu un procent de 3%.
Majoritatea nu plătesc niciun abonament la servicii de streaming
Este totuși relevant că peste jumătate dintre respondenți (57% în 2024) afirmă că nu plătesc pentru niciun serviciu de conținut digital. Acest procent ridicat arată o penetrare încă limitată a serviciilor premium și o posibilă orientare a unei mari părți a publicului către conținut gratuit, fie prin platforme gratuite legale, fie, în unele cazuri, prin metode alternative.
Servicii plătite vs. venituri: cine și ce preferă să achite?
Un detaliu important extras din studiul ANCOM realizat la finalul lui 2024 evidențiază modul în care venitul gospodăriei influențează direct tipul și frecvența abonamentelor la servicii de conținut.
Netflix – popularitatea crește odată cu venitul
-
Doar 8% dintre cei cu venituri lunare sub 3.000 lei achită un abonament Netflix.
-
În schimb, procentul urcă la 48% în intervalul 5.001–8.000 lei și ajunge la 53% în cazul gospodăriilor cu peste 8.000 lei lunar. Această corelație puternică între venit și interesul pentru platformele de streaming este confirmată și la alte servicii.
HBO Max și Disney+ – pentru clasele medii și înstărite
-
HBO Max are abonați direcți doar în procent 1% dintre cei cu venituri sub 3.000 lei, dar atrage 25% dintre gospodăriile cu peste 8.000 lei.
-
Disney+ are o evoluție similară, cu un salt de la 1% la 20% în aceeași comparație.
Serviciile locale – VOYO și Antena Play
-
Platformele autohtone (VOYO, Antena Play) rămân marginale în toate segmentele de venit, dar sunt ușor mai populare în rândul celor cu venituri peste medie:
-
VOYO: 10% dintre gospodăriile cu venituri peste 8.000 lei
-
Antena Play: 5% în același segment
-
Spotify și YouTube Premium – muzica e pentru cei cu buzunar larg
-
Spotify: doar 1% dintre gospodăriile cu sub 5.000 lei plătesc, față de 14% dintre cele cu peste 8.000 lei.
-
YouTube (Premium, Music etc.) urcă de la 6% la 29% între aceleași categorii de venit.
Cei mai mulți nu plătesc pentru niciun serviciu
-
57% dintre respondenți au declarat că nu plătesc pentru niciun serviciu de acest tip, dar cifra este covârșitoare la venituri mici:
-
87% dintre cei cu venituri sub 3.000 lei nu plătesc niciun abonament.
-
La polul opus, doar 31% dintre gospodăriile cu peste 8.000 lei nu au un astfel de abonament.
-
Analiza arată clar că nivelul veniturilor este principalul factor care determină adoptarea serviciilor de streaming și conținut digital plătit. În timp ce platformele internaționale precum Netflix, HBO Max și Disney+ câștigă teren în rândul celor cu venituri peste medie, majoritatea populației cu venituri modeste preferă televiziunea tradițională sau conținutul gratuit. Acest decalaj digital și economic va continua să modeleze peisajul media din România în anii următori.
Sursa: Raport privind datele statistice aferente pieţei serviciilor de comunicații electronice din România în a doua jumătate a anului 2024, al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
