FTTH Council Europe, împreună cu Cullen International, a publicat a doua ediție a Copper Switch-Off Tracker, un studiu care urmărește cum avansează desființarea rețelelor vechi pe cupru în 27 de state UE, plus Regatul Unit, Norvegia și Elveția.
Trecerea de la cupru la fibră optică avansează, dar Europa nu apasă accelerația la fel peste tot. În Norvegia și Spania, operatorii istorici au desființat complet rețelele lor de cupru. În Grecia, lucrurile sunt mai fragmentate: OTE are un plan pentru un număr limitat de zone și a pornit efectiv procedura într-o zonă de centrală în 2025, însă nu există un plan public pentru întreaga țară.
Un indicator important din raport arată cât de mult a acaparat fibra din liniile active ale operatorilor istorici: în medie, ponderea liniilor de fibră în totalul liniilor active a urcat de la 53% la 62% în țările analizate. Asta sugerează că fibra înlocuiește treptat cuprul, dar cifra nu trebuie confundată cu penetrarea națională FTTH, fiindcă în multe piețe o parte mare din rețeaua de fibră e construită și operată de operatori noi.
Raportul insistă și pe diferențele mari între țări. În unele piețe, cuprul încă reprezintă o parte considerabilă din conexiuni, iar tranziția rămâne mai lentă, inclusiv acolo unde operatorii istorici se bazează încă serios pe rețelele vechi. Pe lângă infrastructură, mai apare o problemă practică: transparența planificării. Studiul notează că, în 14 țări, operatorii istorici au un plan de oprire completă a rețelele din cupru, dar doar în opt dintre aceste cazuri planurile sunt publice, în timp ce în altele (de exemplu Portugalia) planurile există, dar sunt confidențiale. În Irlanda, nu există încă un plan publicat, însă regulatorul și operatorul cu putere semnificativă pe piață sunt în discuții avansate pe tema unui plan dedicat, având în vedere si depunerea unei propuneri legislative spre aprobare.
Partea de reglementare e, poate, cea mai frustrantă pentru cine se așteaptă la un calendar comun european: raportul confirmă că niciun regulator național din țările analizate nu a stabilit un termen limită obligatoriu pentru tranziția de la rețele de cupru la cele de fibra optică. Totuși, în câteva piețe operatorii istorici și-au asumat voluntar date calendaristice țintă pentru finalizarea procesului, iar în practică asta poate conta mult, pentru că furnizorii de servicii și clienții își fac planurile după ce văd un termen clar.
În același timp, raportul explică de ce autoritățile naționale au mâinile relativ legate în cadrul actual: nu pot obliga un operator să desființeze rețeaua de cupru și nici nu pot impune un calendar obligatoriu doar din pix. Aici intră în discuție Digital Networks Act (DNA), propunerea Comisiei Europene prezentată în ianuarie 2026, care ar schimba semnificativ regulile jocului și ar putea grăbi desființarea rețelelor de cupru prin obligații și mecanisme noi legate de planificarea tranziției la fibră. În varianta descrisă, DNA ar introduce termene diferențiate pentru finalizarea tranziției: până la final de 2033 în zonele care îndeplinesc anumite condiții și până la final de 2039 în rest, plus obligații pentru publicarea și actualizarea listelor de zone eligibile.
În raport, pentru România apar mai degrabă câteva repere clare (și destul de puține cifre de tip tabel), pentru că autorii notează că piața e liberalizată și nu există obligații de raportare sau planificare ca în alte țări. România este încadrată la „Etapa 3” în schema lor (adică procesul de de tranziție a început în unele zone, nu e doar la nivel de plan sau discuții). Raportul explică faptul că, fiind o piață liberalizată, Orange Romania nu este obligată să prezinte un plan de desființare a rețelelor prin cupru.
Ca statistică mai concretă, raportul spune că, în practică, Orange a început deja oprirea rețelelor de cupru în anumite zone și că, la 30 iunie 2023, Orange opera astfel de rețele în 5.837 de localități, adică puțin peste 40% din localitățile țării. Totuși, chiar daca nu este precizat în raport, trebuie reamintită recenta modernizare a infrastructurii de servicii fixe la Orange România: compania a înlocuit treptat tehnologiile vechi pe cupru și FTTB (Fiber-to-the-Building) cu FTTH (Fiber-to-the-Home), ajungând la 412.000 de conexiuni modernizate în 2025. În urma acestui ritm de migrare, acoperirea FTTH a urcat la aproximativ 4,5 milioane de gospodării. Odată cu trecerea pe FTTH, a crescut și viteza disponibilă: abonații conectați prin FTTH pot avea acces la cea mai mare viteză de internet pentru clienți rezidențiali din România, de până la 2,1 Gbps, prin serviciul Fibră 2300. Pentru anii următori, Orange și-a setat ca obiectiv ca peste 90% din infrastructura grupului din România să fie eligibilă pentru această viteză maximă.
Raportul poate fi consultat integral dând click AICI.
