Comisia Europeană cere opinii despre revizuirea regulilor UE privind drepturile de autor

Comisia Europeană a deschis pe 18 mai 2026 o cerere de probe pentru a primi opinii despre măsuri țintite care ar putea moderniza cadrul UE privind drepturile de autor și despre felul în care funcționează, în practică, regulile introduse de Directiva din 2019 privind drepturile de autor pe piața unică digitală. Consultarea rămâne deschisă până la 25 iunie și se adresează tuturor părților interesate care vor să trimită observații despre revizuirea directivei și despre o posibilă inițiativă legislativă suplimentară.

Comisia Europeană cere opinii despre revizuirea regulilor privind drepturile de autor (imagine generată digital)

În centrul exercițiului stă întrebarea dacă directiva din 2019 chiar a ajutat la folosirea conținutului protejat în mediul digital, la simplificarea licențierii și la o piață a drepturilor de autor care funcționează mai bine. Comisia spune că evaluarea va fi sprijinită de un studiu extern, iar acel studiu are deja un chestionar pentru părțile interesate. Asta înseamnă că instituția nu se uită doar la textul legii, ci și la felul în care a fost aplicată în statele membre și la efectele apărute după intrarea ei în vigoare.

Regimul european al drepturilor de autor nu se rezumă la o singură directivă, ci la 13 directive și 2 regulamente care armonizează drepturile esențiale ale autorilor, interpreților, producătorilor și organismelor de radiodifuziune. Comisia spune că aceste reguli reduc diferențele dintre state și oferă un nivel comun de protecție, iar pe această bază s-au dezvoltat și sectoare care depind puternic de drepturile de autor. La nivelul Uniunii, 33 de sectoare sunt considerate intens dependente de copyright, cu peste 7 milioane de locuri de muncă, adică aproximativ 3% din ocuparea forței de muncă.

Directiva din 2019, cunoscută și ca DSM Directive, a fost concepută pentru piața digitală: a introdus reguli mai clare pentru folosirea conținutului online, a întărit poziția deținătorilor de drepturi în negocierile cu platformele, a adus reguli pentru remunerarea editorilor de presă și a deschis mai mult spațiu pentru educație, cercetare și conservarea patrimoniului. În explicațiile oficiale apar și excepțiile pentru analiza automată a textelor și datelor, adică zona în care cercetarea și AI se intersectează tot mai des. Pentru cercetători, Comisia explică și că aceste reguli permit folosirea tehnicilor de text and data mining pe volume mari de publicații științifice accesate legal, fără a cere autorizare separată pentru această etapă.

În această revizuire, Comisia cere opinii și despre probleme care au devenit mai vizibile după 2019. Una dintre ele este inteligența artificială generativă, mai ales atunci când vine vorba de licențiere și de aplicarea drepturilor asupra materialelor folosite la antrenarea modelelor. O altă temă este pirateria online a evenimentelor live, un subiect pe care Comisia îl urmărește deja printr-o recomandare separată și printr-o evaluare dedicată. La listă se adaugă remunerația interpreților și a producătorilor pentru muzica înregistrată redată în UE, dar și accesul la opere și reutilizarea lor în scop de cercetare.

Pe partea de AI, discuția nu pornește de la zero. Materialele oficiale ale Comisiei arată că modelele generative ridică două întrebări sensibile: dacă materialele folosite la antrenare au fost accesate legal și cine deține rezultatul obținut cu ajutorul AI. În paralel, AI Act cere furnizorilor de modele generative să ofere un rezumat detaliat al conținutului folosit pentru antrenare, tocmai pentru ca deținătorii de drepturi să își poată exercita mai ușor drepturile. Asta explică de ce tema a intrat în revizuirea copyrightului și nu mai poate fi tratată ca o chestiune separată.

Comisia nu vizează doar la AI și platforme. În revizuirea actuală intră și întrebări despre accesul la opere pentru cercetare, despre folosirea materialelor în medii academice și despre felul în care licențele ajung să fie negociate în practică. Studiul comandat pentru revizuirea DSM urmărește exact aceste aspecte, de la utilizarea conținutului protejat în educație și cercetare până la funcționarea pieței de copyright și la eventualele lipsuri pe care le mai au regulile.

Pentru cei care vor să trimită feedback, Comisia folosește portalul ei de consultări și feedback, unde cetățenii și organizațiile pot contribui la inițiativele europene încă din faza de pregătire. În cazul de față, contribuțiile pot merge atât către evaluarea directivei din 2019, cât și către ideea unei inițiative legislative țintite, dacă datele adunate vor arăta că sunt necesare ajustări. Până atunci, Bruxellesul strânge exemple concrete din piață, din cercetare și din zona de creație, ca să vadă unde funcționează regulile și unde apar blocaje.

Dacă după analiză Comisia ajunge la concluzia că sunt necesare schimbări, următorul pas ar putea fi o propunere legislativă mai țintită. Până atunci, subiectul rămâne deschis, iar ce contează acum sunt răspunsurile primite de la titulari de drepturi, platforme, cercetători, instituții culturale și ceilalți actori afectați direct de reguli.

Ți se pare că regulile actuale mai țin pasul cu felul în care circulă conținutul online? Sau e nevoie de ajustări clare pentru AI și cercetare?