465.000 de gospodării. Atât mai numără în Suedia clienții televiziunii piratate, cu 27% mai puțin decât acum un an.
Cifra vine dintr-o măsurătoare făcută în primăvară de firma de analiză Mediavision, care urmărește piața nordică de televiziune. Cu un an înainte erau 640.000. Într-un an s-au retras 175.000 de gospodării.
În aceeași lună, asociația cinematografelor din Marea Britanie a publicat o poziție care merge în sens invers. Operatorii de săli au început să oprească la intrare ochelarii cu cameră video. Motivele sunt două: filmările pe furiș și confidențialitatea celorlalți spectatori.
Două știri, două direcții. Una arată o cale nouă prin care un film poate ieși din sală. Cealaltă arată un fenomen care scade, fără ca cineva să poată spune sigur din ce cauză.
175.000 de gospodării mai puțin într-un an
Adrian Grande, analist la firma nordică, a fost cinstit până la capăt. Nu poate stabili de ce scade folosirea. Presupunerea lui e că discuția publică din ultimul an a schimbat ceva în atitudinea consumatorului, fiindcă tot mai multă lume a aflat unde ajung banii plătiți lunar. Dar legătura nu e demonstrată.
Banii rămân mulți și după scădere. Cine plătește pentru astfel de servicii dă în medie 171 de coroane pe lună, adică vreo 15 euro. Pe tot anul se adună aproape un miliard de coroane suedeze. Și peste una din zece gospodării suedeze are în continuare acces la ele.
La scara regiunii nordice, tabloul e asemănător. Măsurătoarea din primăvara asta dă aproape 1,2 milioane de gospodării cu acces la astfel de servicii, în patru țări. Suma plătită urcă la circa 280 de milioane de euro pe an. Suedia are cel mai mare număr de gospodării. Ponderea cea mai mare e în Norvegia și în Danemarca, în jur de 12%.
Sondajul se face de două ori pe an, prin interviuri online, pe circa 6.700 de nordici între 15 și 74 de ani. Deci e consum declarat de respondenți, nu trafic măsurat pe rețea. Diferența contează la citirea cifrelor.
Legea care trebuia să intre în vigoare pe 1 iulie nu a intrat
Explicația cea mai la îndemână ar fi fost legea. Nu ține.
Guvernul suedez a primit pe 30 septembrie 2025 raportul comisiei conduse de Eva Bergquist. Comisia propunea ca și simpla folosire a serviciilor ilegale să fie pedepsită: amendă pentru abonatul de acasă, până la șase ani de închisoare pentru cine face comerț cu ele. Textul urma să se aplice de la 1 iulie 2026.
Dar pe 30 iunie, cu o zi înainte de termen, s-a văzut că în coaliția de guvernare nu există acord. Un partid din coaliție refuză pedepsirea consumatorului, iar sprijinul pentru propunere vine tocmai din opoziție. Deci scăderea de 27% s-a măsurat în primăvară, înainte de orice lege nouă.
Comisia a lucrat și cu alte cifre decât firma de analiză. În raportul ei apar cam 600.000 de gospodării, iar paguba pentru titularii de drepturi e pusă la 1,5 miliarde de coroane pe an. Raportul s-a scris însă în vara lui 2025, cu datele de dinaintea scăderii. La predarea lui, ministra culturii, Parisa Liljestrand, a spus că banii care ar trebui să ajungă la creatori și la sport ajung direct în buzunarele infractorilor.
Au existat, în schimb, hotărâri de instanță. Furnizorii mari de internet din Suedia au fost obligați să blocheze adresele folosite de astfel de servicii, cu penalitate de 500.000 de coroane la nerespectare. Blocarea se întinde și asupra adreselor apărute mai târziu. Numele serviciilor închise și ale persoanelor condamnate se găsesc în comunicatele oficiale ale autorităților suedeze, pentru cine vrea detaliile complete.
O cameră de 12 megapixeli într-o ramă de ochelari
Povestea britanică pornește de la un aparat care nu arată a aparat. Poziția publicată pe 20 august de UK Cinema Association e formulată prudent. Operatorii recunosc că tehnologia asta ajută spectatorii cu nevoi speciale, dar sunt atenți la confidențialitate și la piraterie. Așa că mulți dintre ei introduc reguli care interzic sau limitează purtarea ochelarilor cu cameră în sală. Nu e o interdicție de breaslă, ci o regulă de casă, luată de fiecare rețea în parte.
Vânzările explică de ce vine discuția acum. Grupul care fabrică ramele, EssilorLuxottica, a raportat în februarie peste 7 milioane de ochelari inteligenți vânduți în 2025. De peste trei ori mai mult ca în 2024. Aparatele nu mai sunt o curiozitate de conferință.
Ce pot face aparatele se știe din anunțul producătorului pentru generația a doua: cameră ultra-largă de 12 megapixeli și filmare la 3K. Autonomia merge până la opt ore cu o încărcare, iar tocul mai adaugă vreo 48 de ore.
Pe ramă e un led care se aprinde cât timp camera înregistrează. Utilizatorii au arătat de multe ori cât de ușor se acoperă cu un deget, iar producătorul a ajuns să pună o avertizare atunci când se întâmplă. În sală, pe întuneric, un led mic se vede. O mână peste el, nu.
Partea care se pierde în relatări e că aceeași tehnologie ajută și spectatorii din sală. Asociația britanică a sprijinit financiar un sistem de subtitrare afișată chiar pe ochelari, pornit anul trecut în paisprezece cinematografe ODEON. Un spectator surd poate vedea astfel orice film, la orice oră. Fără să aștepte proiecțiile speciale cu subtitrare pe ecran. De aia poziția asociației e atât de atentă la cuvinte.
Și discuția a depășit demult sălile de cinema. În Norvegia, ministra digitalizării a spus la începutul lui septembrie că vrea reguli mai stricte pentru ochelarii cu cameră, inclusiv interzicerea recunoașterii faciale în spațiul public. În Germania, în Franța și în Olanda s-au cerut măsuri asemănătoare. Acolo motivul e confidențialitatea, nu pirateria.
Cifra de 90%, repetată de douăzeci de ani
Argumentul cel mai des folosit de cinematografe e că peste 90% din copiile piratate ale filmelor pleacă din sală. Cifra circulă de două decenii. Și e greu de sprijinit.
Urma ei duce la o declarație britanică din 2004, care se referea la altceva: 90% din DVD-urile pirat confiscate înainte de premieră. Prin repetare, s-a transformat în „90% din filmele piratate”. Iar asociația americană a producătorilor de film a răspuns că urmărește fenomenul, dar că nu are date recente despre proporție.
Ce se poate număra e altceva. Agenția care se ocupă de protecția filmelor în cinematografele britanice a înregistrat 121 de incidente în 2025. Sunt situații în care personalul din sală a depistat, a oprit și a raportat o filmare. Cine sesizează poate primi până la 1.000 de lire. Costul încălcării drepturilor de autor pentru industriile creative britanice e pus la 500 de milioane de lire pe an.
Deci: 121 de cazuri prinse într-un an și un procent pe care nimeni nu îl mai poate documenta. Filmarea în sală există. Se prinde și se pedepsește. Cât cântărește ea din total, nu se știe.
La noi pirateria e cea mai mică din Europa, iar despre ochelari nu s-a spus nimic
La televiziunea piratată, România stă bine de ani buni. Alianța europeană împotriva pirateriei audiovizuale a măsurat aici cea mai mică pondere din Europa: 0,8% din populație, adică vreo 123.000 de oameni. Suma strânsă de astfel de servicii era pusă la circa 7 milioane de euro pe an. Explicația ține de preț. Abonamentul legal de la noi e printre cele mai ieftine din Uniune, așa că alternativa ilegală nu are ce oferi în plus.
Am scris pe larg despre cifrele alianței antipiraterie pentru România. Și despre poziția noastră în raportul EUIPO din 2024, unde media lunară de accesări ilegale a coborât sub media europeană.
Asta nu înseamnă că fenomenul e stins. Pe 22 ianuarie, polițiștii de la investigarea criminalității economice au făcut șapte percheziții în Arad, Dolj, Prahova și Giurgiu. Dosarul e deschis la cererea autorităților italiene, pentru fraudă informatică, spălare de bani și încălcarea drepturilor de autor. Numele serviciilor și ale persoanelor cercetate se găsesc în comunicatul Poliției Române, pentru cine vrea detaliile complete.
La partea cu ochelarii, la noi nu s-a mișcat nimic deocamdată. Am căutat o poziție publicată de vreo rețea de cinematografe din România și nu am găsit niciuna. Legea drepturilor de autor pedepsește de mult reproducerea unei opere fără acordul titularului, deci temeiul juridic e acolo. Regula de casă a operatorului e cea care se scrie acum, la Londra.
Dacă vedeți un anunț despre ochelari cu cameră la intrarea într-o sală de la noi, spuneți-ne la comentarii și îl adăugăm în articol.
Următoarea măsurătoare nordică se face în primăvară.
Articol documentat de redacția HD Satelit din surse publice. Imaginea principală este o ilustrație generată digital.
Niciun comentariu